100 de ani de viață literară transilvană

Am selectat din cartea d-nei Irina Petraș (președintele Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Cluj) 100 de ani de viață literară transilvană (Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2008) o cronologie literară în care se regăsesc personalități din jud. Bistrița-Năsăud, poeți, prozatori, jurnaliști etc., care au făcut și fac cinste județului nostru și cred că ar putea interesa o bună parte din publicul cititor; menționez că anul acesta albumul va beneficia de o nouă ediție, mult adăugită. Desigur că această succesiune în timp nu este exhaustivă, dar cu ajutorul cititorilor s-ar putea îmbunătăți. Redacția cotidianului Răsunetul, prin dl. director Menuț Maximinian, vă pune la dispoziție e-mailul: [email protected].

                                                                                                                   Icu Crăciun

1829 – apare la Iași Albina Românească; a apărut între 1 iunie 1829 – 3 ianuarie 1835 și 3 ianuarie 1837 – 2 ianuarie 1850, proprietar și redactor fiind Gheorghe Asachi. Încă din primele numere ardeleanul Vasile Fabian Bob (1795-1836) (născut în Rusu Bârgăului, jud. Bistrița-Năsăud) va deveni colaborator și redactor.

1838, 12 martie – apare la Braşov Gazeta de Transilvania, publicaţie politică şi culturală, cu suplimentul Foaie literară, care îşi schimbă titlul în Foaie pentru minte, inimă şi literatură, sub redacţia lui George Bariţiu. Apare, cu o întrerupere, până în 1946. Din redacţie au mai făcut parte: J. Gött, Iacob Mureşianu, Aurel Mureşianu, fiul redactorului, Andrei Mureşianu, Simion C. Mărgineanu, Ştefan Bobancu, Traian H. Pop, Grigore Maior, Ion Pop-Reteganul, Teofil Frâncu şi G. Bogdan-Duică. Programul politic fiind susţinerea consecventă a idealurilor naţionale ale românilor, gazeta a suferit în mai multe rânduri suspendări, iar redactorilor li s-au intentat procese de presă. Bariţiu a conceput gazeta ca pe o tipăritură pentru toţi românii, având corespondenţi în Principate precum I. Maiorescu, Heliade-Rădulescu, C. Negruzzi, Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, V. Alecsandri. În anul II de apariție, respectiv 1839, nr.13, 14, 15, Vasile Fabian Bob va publica Moldova la anul 1821 (din care Eminescu, în Epigonii, va prelua vestita sintagmă S-a întors mașina lumii… ). De la începutul anului 1852, gazeta se va tipări cu litere latine, ortografia adoptată fiind aceea a lui Timotei Cipariu. După 1900, la rubricile literare şi culturale semnează Silvestru Moldovan, Onisifor Ghibu, Aron Cotruş, Emil Isac, Ioan Lupaş, Virgil Oniţiu.

1852 – apare la Sibiu Telegraful român, cel mai vechi ziar din sud-estul Europei. Iniţiativa editării a aparţinut mitropolitului Andrei Şaguna. Printre scriitorii publicaţi între 1853 şi 1900: C. Negruzzi, Vasile Alecsandri, Cezar Bolliac, Dimitrie Bolintineanu, Ion Creangă, Ioan Slavici, Al. Macedonski, George Coşbuc, Ilarie Chendi, N. Petra-Petrescu. 

1862 – se înfiinţează la Viena Societatea literară a teologilor români care editează Sionul românesc (red. Gregoriu Silaşi).

1865 – apare la Pesta, apoi la Oradea revista Familia, a lui Iosif Vulcan. Seria nouă apare continuu din 1965. Au colaborat, de-a lungul timpului, G. Bariţiu, Timotei Cipariu, Al. Papiu-Ilarian, Al. Roman, Nicolae şi Aron Densuşianu, N. Petra-Petrescu, G. Sion, B.P. Hasdeu, I.G. Sbiera, G.I. Ionnescu-Gion, At.M. Marienescu, N. Iorga, Iosif Blaga, Tit Chitul, Vasile Rebreanu (tatăl lui Liviu Rebreanu) ş.a. Revista a devenit, scria Iosif Vulcan în Încheierea din ultimul număr apărut în 1906, o „oglindă fidelă a evoluţiei noastre intelectuale”.

1868 – apare la Braşov (1868-1880) şi Sibiu (1880-1945) revista Transilvania, publicaţie a ASTREI (red. Gh. Bariţiu, Ioan Popescu, Zaharia Boiu etc.). După 1903, în redacţie intră O. Goga, Octavian C. Tăslăuanu, Ioan Georgescu, Horia Petra-Petrescu, Ion Breazu, Silviu Dragomir, Ştefan Manciulea, Ion Muşlea, S. Opreanu, Ionel Pop, D. Popovici, Al. Dima. Aici va publica și Ion Pop Reteganul, originar din Reteag, jud. Bistrița-Năsăud.

1870 – ia fiinţă la Năsăud Societatea Şcolarilor „Virtus romana rediviva” din Bistriţa-Năsăud. Din 1889, devine Societate de lectură.

1872 – ia fiinţă Universitatea din Cluj. Evenimente pregătitoare: ridicarea Colegiului Iezuit clujean la rang de Colegiu Academic Universitar (1753), funcţionarea unor colegii („facultăţi”) de medicină (1777), de drept (1863), institute teologice (1867: reformat, romano-catolic, unitarian). Programul iniţial al universităţii (v. Mátrai Ernő, Universitatea din Cluj, 1871) prevedea egalitatea predării în maghiară, germană şi română. La înfiinţare, însă, decretul imperial stipulează întemeierea unei universităţi maghiare. Inaugurarea oficială are loc abia în 1898. Primul profesor de română este Gregoriu Silaşi.

1872–1873 – se înfiinţează la Cluj Societatea de Lectură Iulia, din iniţiativa lui Grigore Silaşi, profesor de limba şi literatura română. Ea avea să militeze pentru „cultivarea limbii şi a literaturii româneşti” având menirea „nu numai de a se cultiva membrii ei pe sine, a deştepta şi nutri simţul naţional numai în inimile membrilor ei, ci a-şi extinde razele încălzitoare, după putinţă, peste întregul public român din Cluj şi dimprejur”.

1878, 13 august – apare la Gherla şi Cluj Amicul familiei, bilunar (editor Niculae Fekete Negruţiu; în numărul 1 se publică Cântecul gintei latine, al lui Alecsandri). Revista are subtitlul „Foaie pentru toate trebuinţele vieţii sociale. Instrucţiune. Distracţiune”. Aici vor publica și ardelenii Artemiu Publiu Alexi și Pamfil Grapini (traduceri din germană), originari din Sângeorz-Băi, respectiv Șanț, jud. Bistrița-Năsăud.

1884, 14 aprilie – apare, la Sibiu, cotidianul Tribuna, publicaţie a ASTREI (va apărea până în 16 aprilie 1903; în 1893-1894 e interzisă de autorităţile austro-ungare); a fost condusă, în primii ani, de Ioan Slavici. În anul 1889, aici, ardeleanul Artemiu Publiu Alexi (1847-1896), originar din Sângeorz-Băi, jud. Bistrița-Năsăud, va publica în mai multe episoade celebrul său studiu Fondurile Grănicerești   de la Năsăud.

1889-1890 – apare la Baia Mare periodicul Gutinul, printre primele în limba română în această zonă. Printre colaboratori, Ion Pop-Reteganul, Petre Dulfu, Iosif Vulcan.

1891-1894 – apare la Bistriţa bilunarul Minerva, revistă „literară, beletristică şi de distracţiune”, edit. George Curteanu. Publică George Coşbuc, Ilarie Chendi, Petre Dulfu etc. Ca majoritatea publicaţiilor româneşti din Transilvania epocii, suferă persecuţii şi piedici din partea autorităţilor.

1894-1896 – apare la Bucureşti revista bilunară Vatra. Directori: Caragiale, Slavici, Coşbuc.

1895, 7 februarie – Comitetul de conducere al ASTREI decide elaborarea şi publicarea Enciclopediei Române, sub îndrumarea lui Corneliu Diaconovici. Lucrarea a apărut în trei volume, între 1898 şi 1904.

1897 – apare la Oradea Mare o Foaie literară sub redacţia Lucreţiei Rudow-Suciu. Colaboratori: Enea Hodoş, Ilarie Chendi, Maria Cunţan, G. Coşbuc, G. Bogdan-Duică, W. Rudow şi I. Pop-Reteganul.

1903-1910 – apare la Cluj Răvaşul (Revaşul), săptămânal (redacţia: pe vechea Uliţă a Fânului, str. Jokai nr. 6, azi Napoca). Fondator: Elie Dăianu. Redactori responsabili: Basil Moldovanu (1903–1904), Iuliu Florian (1905), Petru P. Bariţiu (1906). Colaboratori: Aron Cotruş, Ion Agârbiceanu, George Coşbuc, N. Iorga. I.L. Caragiale vizitează redacţia, scriindu-i lui Elie Dăianu: „Stimate domnule şi amice, Vă mai amintiţi, sper, de cele ce am vorbit împreună vara trecută, când eu am fost în treacăt pe la Cluj. Eu v-am arătat atunci intensa mea dorinţă de a mă stabili în mijlocul d-voastre; iar dv. şi prietinii cari erau de faţă aţi binevoit a-mi arăta că dorinţa mea nu ar fi tocmai peste putinţă de realizat... ”

„În 3 septembrie 1903, Caragiale, cel mai mare scriitor român al momentului, a sosit pe neaşteptate la Cluj. Era vorba, în secret, de o vizită de tatonare, ce venea să desăvârşească tentativele sale, începute încă din 1891, de a se stabili în Ardeal, ca într-un râvnit exil voluntar. Cu aceeaşi intenţie, el revine la Cluj în 18 martie 1904. (Ca o subtilă coincidenţă, această a doua vizită a sa corespunde tocmai cu perioada în care primăria oraşului şi firma austriacă „Fellner & Helmer” fac preparativele – aprins dezbătute de opinia publică clujeană – de începere a construirii Teatrului Naţional.) Ce căuta Caragiale în Cluj şi, la urma urmei, în această margine de imperiu? Cât se poate de lucid, programatic, el căuta un loc care să nu-i amintească de „familie” (adică de „ţărişoară”, în sensul teoretizat, mult mai târziu, de Milan Kundera, pus practic şi el în aceeaşi situaţie). El căuta un loc care să nu-i amintească de Bucureşti, „micul Paris”, şi nici de Mitică, „micul parizian“. Caragiale căuta deci un loc cât mai „nefamilial“. De aceea, el cercetează, pe rând, Sibiul, Braşovul, Clujul, decizându-se, ofensiv şi radical – în prelungirea unei opţiuni coerente –, pentru Berlin. Deloc întâmplător, el se aşază la Berlin, respingând, în mod categoric, Parisul şi Roma. Aşa se închide proiectul său de autoexil atât de coerent materializat. Căci, între cele trei oraşe transilvane cercetate de scriitor – Sibiu, Braşov, Cluj – şi Berlin se configurează un teritoriu compact: spaţiul central-european, altfel spus, Mitteleuropa.”[1]

1903-1910 – apare la Bistriţa Revista Bistriţei. Proprietar-editor, Victor Onişor. Articolul-program Gândul nostru arată scopul publicaţiei: de a „lumina poporul şi a-l îndemna la o viaţă mai trezvie şi cu mai mare interes faţă de trebile obşteşti”. Semnează G. Coşbuc, St. O. Iosif, P. Grappini, Petre Dulfu, Tit Chitul, Petre Poruţiu, Victor Moldovan, N. Iorga.

1904-1911 – apare la Şimleu Silvaniei Gazeta de duminică; subtitlul „Organ politic şi cultural independent”. Proprietar editor era Ioan P. Lazăr, iar redactori responsabili Ion Pop-Reteganul, Victor Deleu, Dionisie Stoica. Revistă de orientare sămănătoristă: „Nu se poate să trăim în nepăsarea în care am stat până acum faţă de trebile obşteşti, fie acelea de interes economic, industrial, cultural, bisericesc ori social”, deoarece „cultura deşteaptă la conştiinţă, întinde la prosperitate; iar în limbă şi literatură se reoglindează viaţa popoarelor.”

1907 – În Viitorul apare, sub semnătura lui Virgil Caraivan, un apel: „Scriitorii să se unească toţi într-un mănunchi; să piară discordia dintre ei şi prăpastia ce-i desparte prin ură şi intrigi; toţi să formeze un fel de societate în care să aibă putinţa de a se întâlni, a se cunoaşte, a se sfătui”. Acelaşi Caraivan notează: „Pe o listă făcută de mine şi de Mihail Sadoveanu am trecut 48 de scriitori tineri, ce urmau să intre în Societate, şi pe următorii ca membri onorifici: Caragiale, Slavici, Delavrancea, Coşbuc. Mai erau trecuţi şi zece critici – în frunte cu Nicolae Iorga. Lista am făcut-o cu Sadoveanu în toamna anului 1907. Erau atunci în viaţă 222 de publicişti, dintre care 30 femei. Am încheiat lista cu 43 de scriitori şi 10 scriitoare.”

1908, 28 aprilie – ia naştere SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMÂNI (preşedinte Cincinat Pavelescu; vicepreşedinte Mihail Sadoveanu); constituirea definitivă are loc la 2 septembrie 1909, când preşedinte e ales M. Sadoveanu. Primul comitet de conducere: Ioan Adam, Dimitrie Anghel, Ion Ciorcârlan, Ludovic Dauş, M. Dunăreanu, Emil Gârleanu ş.a. Şedinţa de constituire are loc la berăria „Wilhelm”. Cincinat Pavelescu e desemnat preşedinte, G. Ranetti şi Dimitrie Anghel – vicepreşedinţi; Emil Gârleanu şi Ludovic Dauş – secretari.

Procesul verbal: Subsemnaţii, adunându-ne astăzi, 28 aprilie 1908, pentru a întemeia Societatea Scriitorilor Români, am votat alăturatele statute şi am ales următorul comitet: I. Adam, D. Anghel, I.A. Bassarabescu, I. Al. Brătescu-Voineşti, V. Caraivan, I. Ciocârlan, L. Dauş, N. Dunăreanu, Al. G. Florescu, Em. Gârleanu, A. Gorovei, G. Murnu, C. Pavelescu, G. Ranetti, M. Sadoveanu, C. Sandu-Aldea, A. Stavri, G. Sylvan; din care au fost proclamaţi: preşedinte – Cincinat Pavelescu; vicepreşedinţi: G. Ranetti şi D. Anghel; cenzori: C. Sandu-Aldea şi M. Sadoveanu; chestori: I. Adam şi G. Murnu; secretari: Em. Gârleanu şi L. Dauş; bibliotecar: Şt. O. Iosif; casier: V. Caraivan. Drept care am semnat prezentul proces-verbal". Societatea numără 20 de membri.

1912 – e votată şi publicată în Monitorul Oficial Legea care recunoaşte existenţa Societăţii Scriitorilor Români: Art. 1 – Societatea Scriitorilor Români se recunoaşte ca persoană morală cu drept de a funcţiona după statutele ei din 2 septembrie 1909, care nu se vor putea modifica fără autorizaţia Consiliului de Miniştri. Această lege, dimpreună cu statutele la dânsa anexate, s-au votat în Senat, în şedinţa de la 20 ianuarie anul 1912 şi s-au adoptat cu majoritate de 35 de voturi contra 1. Această lege, dimpreună cu statutele la dânsa anexate, s-a votat de Adunarea deputaţilor, în şedinţa de la 21 februarie 1912, şi s-au adoptat cu majoritate de 63 de voturi, contra 4. Înaintea prezentării legii în Parlament, la 27 noiembrie 1911, Societatea a ţinut o şedinţă extraordinară prezidată de C.C. Arion – recent proclamat preşedinte de onoare al Societăţii. După şedinţă s-a dat un banchet, la hotelul Bulevard. Au vorbit: Mihail Sadoveanu, Radu Rosetti, G. Diamandy, Dimitrie Anghel, N. N. Beldiceanu şi Cincinat Pavelescu. Caragiale, Delavrancea, Coşbuc şi Vlahuţă nu s-au alăturat Societăţii, dar cei prezenţi le-au transmis, în scris, omagii.

1912 – apare la Bucureşti primul Almanah al Societăţii Scriitorilor Români. Semnează: I. Agârbiceanu, D. Anghel, I.A. Bassarabescu, N.N. Beldiman, I.Al. Brătescu-Voineşti, Ilarie Chendi, Al. Cazaban, Chiru-Nanov, Ion Dragoslav, Emil Gârleanu, Arthur Gorovei, A. de Herz, Constanţa Hodoş, Vasile Pop, Caton Theodorian, Ion Scurtu – la proză, iar la poezie: George Coşbuc, Victor Eftimiu, N. Davidescu, Zaharia Bârsan, Octavian Goga, Şt. O. Iosif, Ion Minulescu, Corneliu Moldovanu, D. Karnabat, Donar Munteanu, Elena Farago, Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosetti, G. Rotică, N. Săulescu, Al. T. Stamatiad, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Eugen Lovinescu, P. Locusteanu, Natalia Negru, S. Mehedinţi şi C. Râuleţ.

1912 – apare, la Orăştie, Almanahul scriitorilor dela noi. Colaborează: Agârbiceanu, Goga, Coşbuc, Rebreanu, Maria Cunţan etc., redactor: Sebastian Bornemisa. Îşi propune să înfăţişeze „publicului românesc de pretutindeni mănunchiul scriitorilor români în viaţă din Transilvania, Ungaria şi Banat, sau cel puţin originari de aici”. Scriitorii sunt prezentaţi într-o fişă biobibliografică succintă completată de un fragment de operă. Publicaţiilor periodice le e dedicată o secţiune specială („Gazeta Transilvaniei”, „Tribuna”, „Românul”, „Telegraful român”, „Unirea”, „Drapelul”, „Luceafărul”, „Cosinzeana”etc.)

1920 – apare la Cluj (1920-1940), Bucureşti: 1941-42; şi Sibiu (1943-1948) Dacoromania, buletinul Muzeului Limbii Române. Din 1973, apare neregulat în Germania. Dacoromania are un extras: „Revista Periodicelor Româneşti.” În articolul-program, Sextil Puşcariu indică drept principal obiectiv al Muzeului „strângerea şi prelucrarea ştiinţifică a materialului lexical al limbii române din toate timpurile şi din toate regiunile locuite de români”, în vederea alcătuirii Dicţionarului limbii române. Colaborează, alături de Sextil Puşcariu, Al. Procopovici, Vasile Bogrea, Th. Capidan, Emil Petrovici, G. Giuglea, Silviu Dragomir, Nicolae Drăganu, Constantin Lacea, Sever Pop, Ştefan Paşca, Ion Muşlea, N. Georgescu–Tistu, Dimitrie Macrea, Ion Pătruţ, Romulus Todoran, Carlo Tagliavini, Leo Spitzer, W. Meyer-Lübke ş.a.

1920 – e înfiinţată de Consiliul Dirigent Opera Română din Cluj. Director: D. Popovici Bayreuth. Membri în conducere: Lia Pop, Constantin Pavel, Elena Roman; alţi membri: Egizzio Massini, Victor Eftimiu, Nicolae Bănescu (1927).

1920-1922 – apare la Cluj Voinţa – Socială. Economică. Politică. Redactor responsabil: Iustin Ilieşiu. Colaboratori: Lucian Blaga, Ioan Lupaş, Cezar Petrescu, Emanoil Bucuţa, Silviu Dragomir, Emil Haţieganu. Redacţia: str. Regele Ferdinand nr. 38.

1920, 4 ianuarie – e fondată Societatea filarmonică „Gheorghe Dima” Cluj, în casa prof. univ. dr. Gheorghe Giuglea, str. Regina Maria (azi B-dul Eroilor), nr. 49. În comitet: Gheorghe Dima, Nicolae Giuglea, Victor Papilian, Emil Şotropa, Iustin Cloşca Iuga, Camil Negrea, Gheorghe Vâlsan, Ilie Sibianu (director al secţiunii muzicale). Membri fondatori şi: dr. Vasile Başiotă, Emil Panaitescu, dr. Octavian Beu, dr. Al. Miletici, Zeno Vancea, Eugen Cuteanu, dr. Amos Frâncu, dr. Elie Dăianu ş.a. În 1925, preşedinte era dr. Elie Dăianu.

1920-1923 – apare la Cluj revista Lumina femeii. Director Sanda I. Mateiu. Redacţia: str. Eminescu nr. 13. Colaborează Livia Hulea-Rebreanu (sora lui Liviu Rebreanu), Ada Umbră, Ecaterina Pitiş, Lucian Blaga, Emanoil Bucuţa, Ion Agârbiceanu, Ioan Lupaş, Dariu Pop.

1921-1965 – apare Anuarul Universităţii din Cluj. Directori: Gh. Bogdan-Duică, Emil Haţieganu, Emil Racoviţă, Iuliu Haţieganu, N. Drăganu.

1921-1923 – apare la Cluj revista Evoluţia. Literară, Artistică, Socială. Revista bibliofililor şi a cărturarilor. Director dr. Al. Mureşian. Colab.: A. Cotruş, Vl. Streinu, E. Isac, I. Agârbiceanu, N. Drăgan etc. Scopul revistei: „răspândirea operelor de artă: poezie, roman, teatru, ştiinţă, cronici de interes social, traduceri din toate limbile, copii după tablourile pictorilor noştri şi după frumuseţile naturale ale teritoriului românesc”. mnate câteva aniversări şi comemorări (Dante, Rabelais, Petőfi, Flaubert, Molière).

1921-1922 – Liviu Rebreanu şi Ion Minulescu publică la Bucureşti, lunar, magazinul literar Cetiţi-mă!

1923 – apare la Cluj Conştiinţa românească – Organul oficial de Propagandă pentru solidaritatea naţională şi socială a Românilor. Săptămânal. Colaboratori: V. Bogrea, S. Puşcariu, N. Iorga, I. Lupaş, N. Drăganu, Th. Capidan. Redacţia şi administraţia: Piaţa Cuza Vodă nr. 7.

1924-1931 – apare la Cluj Acţiunea Românească. Redactor responsabil: dr. Valeriu Pop. Secretar de redacţie: Ioan Istrate. E continuată în 1925 de Calendarul românesc, apoi de România întregită.

1925, 17 iunie – Liviu Rebreanu e ales preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români. Va fi reales de şapte ori.

1925 – apare la Turda revista Fire de tort a Societăţii Literare Titu Maiorescu.

1927-1936 – apare la Cluj cotidianul Naţiunea care face şi o „întinsă propagandă pentru îndrăgirea cititului”. Prim-redactor: Corneliu I. Codarcea. Colaborează Liviu Rusu, Al. Lapedatu, C. Argetoianu, Gh. I. Brătianu, Virgil Bărbat, Sextil Puşcariu, Al. Ciura, Victor Papilian, Izabela Sadoveanu, Iustin Ilieșiu.

1929, ianuarie – revista scriitoarelor apare cu titlul Revista scriitoarelor şi scriitorilor români, iar în comitetul de conducere: Margareta Miler-Verghi, Hortensia Papadat-Bengescu, Aida Vrioni, Claudia Millian, Ticu Arhip, Liviu Rebreanu (pe atunci preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români), Ion Peltz, Ion Pillat, Adrian Maniu. Adela Xenopol este menţionată ca fondatoare. Revista a apărut până în 1943. Au colaborat şi Tudor Arghezi, Ion Minulescu, Mateiu Caragiale, Camil Petrescu şi G. Bacovia.

1930-1939 – apare la Cluj, apoi la Bucureşti (1943-1944) Sympozion – Revistă de cultură. Redactori: A. Pora, N. Găgescu. Colaboratori: Şt. Bezdechi, D.D. Roşca, Tiberiu Morariu, Ion Georgescu ş.a. Redacţia: str. Vânătorilor nr. 18. La Bucureşti, grupul redacţional este alcătuit din Nicolae Găgescu, Constantin Micu, Dumitru Isac, Romulus Vulcănescu, Mihai Isbăşescu, Viorica Vlădescu şi Florian Nicolau (secretar de redacţie).

1932 – ia fiinţă la Cluj ASOCIAŢIA TINERILOR SCRIITORI ARDELENI. Printre fondatori: Ioan Th. Ilea, C.S. Anderco, V. Beneş, Florica Ciura, Ion Moldovanu, Aurel şi Emil Zegreanu etc. I se alătură Societatea scriitorilor români independenţi. Activitatea lor e consemnată elogios în Azi (revista lui Zaharia Stancu) şi în Viaţa literară a lui I. Valerian. Priorităţi: difuzarea cărţilor şi a revistelor şi înfiinţarea unei edituri proprii. Organizează festivaluri literare la Cluj, Turda, Dej, Gherla, Gârbou etc.

1932, 20 februarie – Liviu Rebreanu editează la Bucureşti România literară (până în 1934). Colaborează: Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Eugen Ionescu, G. Călinescu, I. Minulescu, E. Jebeleanu, R. Boureanu etc.

1932 – apare la Cluj O lume nouă (2 numere). Redactor responsabil: Zaharia Pop. Colaboratori: Ion Vlasiu, I. Th. Ilea, G. Sbârcea.

1933-1939 – apare la Mediaş revista Lanuri. Colaborează: Radu Stanca, Ion Pillat, Emil Isac, Victor Papilian, Radu Gyr, Al. T. Stamatiad, George Popa, Ion Th. Ilea, Virgil Carianopol, Ştefan Baciu, Aron Cotruş, Emil Isac, Horia Petra-Petrescu, Paul Constant.

1934-1943 – apare la Turda revista Pagini literare. Redactor: Teodor Murăşanu. Revista doreşte să păstreze un echilibru între tradiţie şi aspiraţiile fireşti ale tinereţii creatoare, deoarece „prea multe lucruri nobile şi utile au fost declarate «pur şi simplu» desuete; prea multe înnoiri nejustificate au fost decretate exigenţe; prea multe simple nimicuri au fost găsite importante... !” Publică Radu Stanca, Ştefan Aug. Doinaş, Emil Giurgiuca, Vlaicu Bârna, Virgil Carianopol, Mihai Beniuc, Emil Isac, Olga Caba, Al. Husar, Livia Rebreanu-Hulea.

1943-1945 – apare la Bucureşti revista Plaiuri năsăudene, sub redacția lui Emil Boșca-Mălin.

1946 – apare la Cluj Abecedar literar. Colaboratori: Valeriu Anania, L. Popu, V. Ilieşu, Petre Pascu, Francisc Păcurariu, Valentin Raus, Mihai Pop.

1949 – Iau fiinţă filiale la Cluj, Iaşi, Timişoara, Târgu Mureş, Braşov. FILIALA CLUJ a UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA (devenită Asociaţia Scriitorilor din Cluj, o vreme, apoi, din 1990, iarăşi Filială) a avut de la început sediul în clădirea Tribunei (str. Universităţii nr. 1). Primul preşedinte / secretar a fost Nagy István. Au urmat Ion Brad, D.R. Popescu, Ion Vlad, Liviu Petrescu, Constantin Cubleşan, Irina Petraş. Secretariatul/contabilitatea au fost asigurate de Livia Eromnimon, Bajka Mária şi Maria Damian. Din 1984, de Doina Cetea.

1949, decembrie-1954, ianuarie – apare la Cluj Almanahul literar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R., Filiala Cluj, revistă lunară de cultură (vezi Steaua). În redacţie, cu fluctuaţii: Miron Radu Paraschivescu, Geo Dumitrescu, A.E. Baconsky, Victor Felea, Cornel Regman, Aurel Rău, Ion Brad, I. Pervain, Ion Vlad, Mircea Zaciu, George Munteanu, Dimitrie Vatamaniuc, Aurel Gurghianu, Mircea Tomuş, Leonida Neamţu etc. Redacţia: str. Molotov (azi Eroilor) nr. 9 şi str. Horea nr. 17 (1951). În Cuvânt înainte se spune: „Părăsind vechea formulă a volumului antologic, filiala din Cluj a Uniunii Scriitorilor a hotărât editarea unei reviste lunare ale cărei pagini să fie deschise tuturor celor ce au simţit nevoia unei publicaţii literare în Ardeal.”

1954, aprilie – apare la Cluj, continuând Almanahul literar, revista Steaua. Revistă a Uniunii Scriitorilor. Redactori şefi: A.E. Baconsky, apoi A. Rău, Adrian Popescu. Redactori, de-a lungul anilor: Iosif Pervain, Ion Brad, G. Munteanu, Cornel Regman, Virgil Ardeleanu, Victor Felea, Leonida Neamţu, Aurel Gurghianu, Aurel Şorobetea, Adrian Popescu, Petru Poantă, Eugen Uricaru, Virgil Mihaiu, Constantin Cubleşan, Ruxandra Cesereanu, Teodor Tihan etc. Colaboratori: I. Agârbiceanu, Emil Isac, Lucian Blaga, D. Ghişe etc.

1958, iunie 15 – se înfiinţează Cenaclul literar „Andrei Mureşanu” din Vişeu de Sus, Maramureş sub conducerea prof. Ioan Georgeanu, avându-i ca membri pe Gavrilă Grad, Ioan Bănică, Dumitru Grad, Ioan Chiş. De-a lungul timpului, preşedinţi ai cenaclului au fost Iurii Pavliş, Ion Moise, Lupu Petrovan, Aurelian Antal (pictor), Gheorghe Ţiplea, Adrian Miholca şi Gavril Ciuban. Cenaclul organizează Festivaluri naţionale: Armonii de primăvară (din 1976) şi Zâmbete în prier (din 2002).

1964 – apare la Cluj Acta Musei Napocensis. Primul comitet de redacţie: C. Daicoviciu, P. Bunta, H. Daicoviciu, Şt. Ferenczi, I. Kovács, M. Macrea, Ştefan Pascu, G.A. Protopopescu, I.I. Rusu, Bujor Surdu, L. Vajda. Director în 2000: Ioan Piso. Colaboratori: Dumitru Protase, Nicolae Edroiu, Gyulai Pál, Liviu Botezan, Egyed Ákos, Jordáky Lajos, I. Mitrofan, Goldenberg Sámuel, Gheorghe Bodea, Dorin Alicu, Marcel Ştirban, Báthory Lajos, Vasile T. Ciubăncan, David Prodan, Elena Cernea, Gh. Cipăianu, Izsák Samuel, Daniela Comşa, Nicolae Păun, Ferenczi István, Ioana Hica-Câmpeanu, Gheorghe Mândrescu, Maria Mirel, Winkler Iudit, Viorica Guy Marica, Andrei Bodor, Camil Mureşanu, Wolf Rudolf, Gelu Neamţu, Dumitru Suciu, Ioan Chindriş, Simion Retegan, Ioana Botezan, Cornel Crăciun, Emil Lazăr ş.a.

1968 – ia fiinţă, la Cluj, gruparea Echinox care editează revista cu acelaşi nume. Membrii fondatori: Marian Papahagi, Eugen Uricaru, Petru Poantă, Adrian Popescu, Horia Bădescu, Marcel Constantin Runcanu, Olimpia Radu, Dinu Flămând, Ion Pop, Ion Vartic, Peter Motzan, Franz Hodjak, Rostas Zoltan, Florin Creangă, Mircea Baciu, Ion Maxim Danciu, Vincenţiu Iluţiu, Virág Dénes, Gaal György etc. Un anume spirit echinoxist se perpetuează la promoţii succesive de studenţi până astăzi. La împlinirea a 25 de ani de la apariţia revistei, Corin Braga, directorul publicaţiei, scrie: „În istoria literaturii noastre, Echinoxul nu va figura ca o grupare cu o poetică bine individualizată, ci ca o şcoală literară. Trăsăturile care asigură continuitatea în timp a revistei ar fi mai greu definibile ca un program literar, ele constituind mai degrabă o Geist, un spirit echinoxist, matrice formativă, un cadru, atât spiritual, cât şi «administrativ», de modelare intelectuală. Eficienţa «pedagogică» a acestei formule este probată de destinul ulterior al redactorilor, mulţi dintre aceştia devenind, în continuare, scriitori în toată puterea cuvîntului, ce «ocupă», în prezent, câteva din cele mai importante reviste din ţară, cu precădere în Ardeal” (Echinox, nr. 1-2-3,1994). „Aşadar, după 35 de ani, istoria literară înregistrează peste 230 de echinoxişti. [... ] Oricum, cifra e impresionantă, însă ea devine semnificativă dacă precizăm că echinoxiştii au publicat până în prezent peste o mie de cărţi: poezie, proză, dramaturgie, eseu şi critică literară, filosofie, istorie. Câteva sute dintre ele au primit diverse premii: ale Uniunii Scriitorilor, ale Academiei, ale unor saloane de edituri şi reviste. Majoritatea lor a avut un destin fericit în receptarea critică, mulţi autori figurând în prim-planul celor mai exigente sinteze ori antologii” (Petru Poantă, Efectul Echinox sau despre echilibru, 2003). „Echinoxismul e un însemn de nobleţe al unei tinereţi prelungite frumos sub semnul unei mai largi solidarităţi de spirit, încă netrădate.” (Ion Pop, „Echinox". Vocile poeziei).

1968 – ia fiinţă la Beclean, din iniţiativa lui Aurel Podaru, Cenaclul „Grigore Silaşi”. Membrii fondatori: Aurel Podaru, Ion Poenaru, Valer Bolog, Valer Oprişa, Maria Fărcaş, Ioan Mărginean, Liana Buligan, Nadejda Mihăilă, Traian Săsărman, Ioan Şandor şi alţii. Au aderat pe parcurs: Andrei Moldovan, Ioan Pintea, Nicolae Avram, Aurel Onişor, Liviu Dănilă, George Gavriluţiu, Valentin Falub. Îşi încetează activitatea după apariţia, la Dej, în 1982, a Cenaclului SAECULUM al tinerilor scriitori din Transilvania.

1970 – ia fiinţă Cenaclul „George Coşbuc” din Bistriţa. A editat foaia Coşbuciana, apoi revista Minerva şi, pentru scurtă vreme, Mişcarea literară.

1972, mai – apare la Sibiu revista Transilvania, serie nouă. Redactor şef: Mircea Tomuş. Revista îşi va face „din valorificarea creaţiei intelectuale, culturale, literare şi artistice sibiene axa de bază a activităţii sale”. Colaboratori: Mircea Braga, Eugen Onu, Ilie Guţan, G. Nistor, Pamfil Matei, Georg Scherg, Maria Fanache, Constantin Noica, Mircea Ivănescu, Rodica Braga, Mira Preda, D. Ciurezu, Ion Mircea, dar şi Romul Munteanu, Ion Vlad, Nicolae Balotă, Mircea Zaciu, Petru Poantă, Ion Vartic, Nicolae Manolescu, Al. Călinescu, Irina Petraş, Cornel Ungureanu, Mircea Anghelescu, Ovidiu Papadima, Mircea Muthu, Adrian Marino, Ion Pop, Dan C. Mihăilescu. Începând cu numărul 3/1990 periodicul are o nouă conducere, formată din Ion Mircea (redactor-şef) şi Mircea Ivănescu (secretar general de redacţie). În august 2000, Mircea Tomuş revine ca redactor-şef. Redactori: Vasile Avram, Adrian Iancu, Ioan Mariş, Radu Vancu, Ion M. Tomuş, Dragoş Varga-Santai.

1982 – Secretar al Asociaţiei Scriitorilor din Cluj – Ion Vlad.

1980-1986 – activează la Dej, apoi la Beclean Cenaclul SAECULUM al tinerilor scriitori din Transilvania. Spiritus rector: Radu Săplăcan. Lideri de opinie: Teohar Mihadaş, Ion Mureşan, Marius Lazăr, Cornel Cotuţiu, Olimpiu Nuşfelean, Aurel Podaru etc. În 2007, editează volumul Saeculum, dincolo de nostalgii.

1990-1999 – apare la Bistriţa revista Minerva, mensual de literatură şi artă cu cea mai mare durată de apariţie în ţinutul năsăudeano-bistriţean; sprijin financiar din partea Consiliului judeţean Bistriţa-Năsăud. În redacţie: Lucian Valea (iniţiatorul noii serii a Minervei), Ion Moise, Andrei Moldovan, Ioan Pintea, Olimpiu Nuşfelean, Liviu Bleoca, Adrian Dinu Rachieru, Aurel Podaru. Întâiul redactor-şef – Valentin Raus, căruia i-a urmat (din 1994) Cornel Cotuţiu. Colaboratori: Adrian Popescu, Vasile Igna, Mircea Opriţă, Radu Ţuculescu, Ion Mureşan, Radu Săplăcan, Alexandru Vlad, T. Tanco, Minerva Chira, V. Fanache, Ion Buzaşi, Dumitru Micu, Grupul de la Ploieşti, scriitori şi artişti plastici din zonă: Bistriţa, Beclean, Maieru, Sângeorz Băi, Năsăud ş.a.

1990, noiembrie – e fondată (de un grup de scriitori şi oameni de cultură clujeni: Diana Adamek, Horia Bădescu, Mariana Bojan, Mircea Borcilă, Traian Brad, Petre Bucşa, Virgil Bulat, Augustin Buzura, Ioana Bot, Ilie Călian, Tudor Cătineanu, Doina Cetea, Ion Cocora, Ion Cristofor, Mihai Dragolea, Dan Damaschin, Constantin Cubleşan, Victor Felea, Mircea Ghiţulescu, Bazil Gruia, Negoiţă Irimie, Vasile Igna, Mircea Muthu, Irina Petraş, Liviu Petrescu, Petru Poantă, Mircea Popa, Adrian Popescu, Mircea Opriţă, Aurel Rău, Tudor Dumitru Savu, Vasile Sălăjan, Radu Ţuculescu, Ion Vlad, Tudor Vlad, Grigore Zanc) SOCIETATEA CULTURALĂ „LUCIAN BLAGA”, organizatoare, în fiecare an în luna mai, a Festivalului Internaţional Lucian Blaga şi editoare a Meridianului Lucian Blaga (13 volume). Preşedinţi, de-a lungul anilor, Liviu Petrescu, Horia Bădescu, Mircea Borcilă. Vicepreşedinţi: Irina Petraş, Tudor Cătineanu. Organizează anual Festivalul Internaţional Lucian Blaga, cu ediţii la Paris (Horia Bădescu) şi Chişinău (Virgil Bulat, Traian Brad).

1996, mai – apare la Maieru, jud. Bistrița-Năsăud revista Cuibul visurilor (director: Sever Ursa, redactor-șef: Icu Crăciun); întâia revistă din mediul rural, după 1990, cu activitate neîntreruptă. Colaboratori: Gavril Istrate, Al. Husar, Mihaela Ursa, Virgil Rațiu, Menuț Maximinian, Al. C. Miloș, Aurel Podaru, Cornel Cotuțiu, Victor Știr, Gavril Moldovan, Leon Grapini, Ion Radu Zăgreanu, Grigore Avram ș. a.

1996, noiembrie – apare la Vişeu de Sus, Maramureş, lunarul Astra vişeuană, editat în colaborare cu Jurnalul de Sighet (redactor Nicolae Iuga). Redactor-şef: Marian Nicolae Tomi. Colaboratori: Lucian Perţa, Gavril Ciuban, Gavril Istrate, Valeriu Achim, Ion Ţelman, pictorul Alexandru Szabó ş.a.

1997 – apare la Alba Iulia revista Discobolul. Director de onoare: Ion Pop. Redactor şef: Aurel Pantea. Articolul-program, Cuvinte de însoţire, semnat de Ion Pop, spune că Discobolul îşi propune „să fie o revistă neinhibată, curajoasă în dialogul ei creator, o publicaţie pentru oameni şi litere vii”. Colaboratori: Al. Cistelecan, Al. Vlad, Mihai Sin, Nicoleta Sălcudeanu, Ioan Moldovan, Traian Ştef, Ion Simuţ, Corin Braga, Augustin Pop, Călin Teutişan, Mircea Petean, Radu Ţuculescu, Mircea Popa, Octavian Schiau, Iacob Mârza, Ion Buzaşi, V. Vidican.

1998 – prima ediţie a Colocviilor de la Beclean. Iniţiatori: Aurel Podaru şi Sorin Gârjan.

1999, septembrie – ia fiinţă Clubul Saeculum Beclean, organizaţie nonguvernamentală, nonprofit şi apolitică, din iniţiativa unui grup de scriitori şi ziarişti locali, având ca membri fondatori, printre alţii, pe: Olimpiu Nuşfelean, Aurel Podaru, Andrei Moldovan, Ioan Pintea, Flavia Poenar, Simona Konradi, Mircea Cupşa, Ion Radu Zăgreanu, Cornel Cotuţiu, Marin Popan, Vasile Cherhaţ, Ştefan Mihuţ, Gavril Mureşan, Valentin Falub, Anatol Rurac şi alţii. Preşedintele Clubului Saeculum: Aurel Podaru, secretar: Mircea Cupşa. Din 2002, Clubul Saeculum devine Asociaţia Culturală Clubul Saeculum, cu personalitate juridică şi cu editură proprie. Preşedinte şi secretar: aceiaşi. Asociaţia organizează anual: Colocviile de la Beclean (aflate la ediţia a X-a) şi Bunavestire ART (ediţia a VII-a).

2002 – prima ediţie a manifestării BunavestireART, la Beclean. Iniţiator: Aurel Podaru.

2003 – Echinoxul aniversează 35 de ani de existenţă. GRUPAREA ECHINOX la acea dată: Marian PAPAHAGI, Ion POP, Ion VARTIC, Gheorghe Achim, Georg Aescht, Radu Afrim, Asztalos Ildikó, Eugen Axinte, Izabella Badiu, Mircea Baciu, Orlando Balaş, Silvia Balea, Balló Áron, Balogh András, Laura Ardelean, Cornel Ban, Iosefina Batto, Alexander Baumgarten, Nicolae Băciuţ, Eugen Băican, Marin Marian Bălaş, Alexa Gavril Bâle, Mihai Bărbulescu, Nicoleta Bechis, Beke Mihály András, Mircea Benţea, Mircea Berceanu, Mariana Bojan, Boér Géza, Iulian Boldea, Ştefan Borbély, Andaluna Borcilă, Ioana Bot, Ionel Bota, Anton-Florin Boţa, Corin Braga, François Bréda, Bretter Zoltán, Helmut Britz, Ion Bucşa, Laura Bucur, Ioan Buduca, Carmen Bujdei, Suzana Burlea, Radu Câmpeanu, Sanda Cârstina, Adriana Cean, Ioan Cercel, Ruxandra Cesereanu, Maria Cheţan, Dumitru Chioaru, Al. Cistelecan, Alex Cistelecan, Ioana Cistelecan, Aurel Codoban, Mircea Constantin, Mirel Constantin, Sanda Cordoş, Florin Creangă, Ion Cristofor, Ion Cristoiu, Csoma Enikő, Codruţa Cuc, Alina Cuceu, Dan Damaschin, Ştefan Damian, I. Maxim Danciu, Ştefan Dărăbuş, Radu Diaconescu, Nicolae Diaconu, Victor Dietrich, Roxana Din, Mihai Dragolea, Egyed Péter, Cristina Felea, Carmen Fenechiu, Raluca Filip, Dinu Flămând, Pop Flore, Claudia Fontu, Dayana Frăţilă, Daniela Fulga, Maria Elena Ganciu, Virginia Gheorghiu, Ovidiu Ghitta, Mircea Ghiţulescu, Alex Goldiş, Ioan Groşan, Gaál György, Anca Haţiegan, Constantin Hârlav, Brigitt Helmann, Heltai Peter, Ion Hirghiduş, Puiu Hiticaş, Hodor Adél, Dana Hedeş, Anton Horvath, Horváth István, Laura Husti-Radulet, Emil Hurezeanu, Vincenţiu Iluţiu, Al. Th. Ionescu, Marius Iosif, Tudor Iosifaru, Ariadna Ispravnicu, Józsa T. István, Anamaria Iuga, Ruxandra Ivăncescu, Kereskényi Sándor, Keszthelyi András, Bernd Kolf, Komáromi Béla, Kovács István, Eva László-Herbert, Marius Lazăr, Virgil Leon, Valentin Lepădatu, Lörincz Csaba, Magyari Tivadar, Liviu Maliţa, Ştefan Manasia, Călin Manilici, Ion Marcoş, Andrei Marga, Liviu Matei, Ştefan Melancu, Virgil Mihaiu, Anca Roxana Mihalache, Ciprian Mihali, Ioan Milea, Dan Mincan, Ion Mircea, Sorin Mitu, Gavril Moldovan, Ioan Moldovan, Peter Motzan, Cristina Müller, Mariana Müller, Ion Mureşan, Ovidiu Mureşan, Viorel Mureşan, Vasile Muscă, Mircea Muthu, Const. Mutică, Valentin Naumescu, Gabriel Năsui, Mihai Neamţu, Daniel Necşa, Néda Zoltán, Carmen Negulei, Alin Nemecz, Németi Rudolf, Ileana Olar, Letiţia Olariu, Nicolae Oprea, Aurel Pantea, Petronella Pantiş, Laura Pavel, Ovidiu Pecican, Ion Pecie, Gheorghe Perian, Cosmin Perţa, Lucian Perţa, Călin Petrar, Horia Petrea, Marta Petreu, Gabriel Petric, Al. Pintescu, Petru Poantă, Virgil Podoabă, Horea Poenar, Gh. Pogan, Augustin Pop, Cristian Pop, Cristina Pop, Horia Pop, Ion Aurel Pop, Ioan Pop-Curseu, Ştefana Pop-Curşeu, Adrian Popescu, Ioan Peianov-Radin, Olimpia Radu, Ilie Radu-Nandra, Dan Raţiu, Stanca Rădan, Ionel Reghini, Vlad Roman, Rostás Zoltán, Marcel Constantin Runcanu, Tiberiu Rus, Ioana Sabău, Sántha Attila, Vasile Sav, Nicoleta Sălcudeanu, Constantin Săplăcan, Klaus Schneider, Maria Schullerus, Anton Seitz, Felicia Sicoe, Roxana Sicoe-Tirea, Ion Simuţ, Andrei Simut, Adrian Sîrbu, Arthur Şofalvi, Octavian Soviany, Werner Söllner, Adrian Suciu, Daniel Suciu, Szőcs Géza, Szőlősi Ingeborg, Dan Şăulean, Aurel Şorobetea, Traian Ştef, Lucian Ştefănescu, Cristina Tătaru, Thamó Csaba, Liliana Truţă, Adrian Tudurachi, George Ţâra, Radu G. Ţeposu, Aurora Ţeudan, Mircea Ţicudean, Ungváry-Zrínyi Imre, Ion Urcan, Eugen Uricaru, Luminiţa Urs, Carmen Varfalvi-Berinde, Paul Vasilescu, Diana Veza, Alexandru Vlad, Mircea Vlad, Marius Voinea, Andrei Zanca, Liviu Zăpîrţan.  

2003 – apare la Bistriţa Mişcarea literară, trimestrial; director – Olimpiu Nuşfelean, redactor-şef – Ioan Pintea. Revista a preluat numele revistei scoase de Liviu Rebreanu în 1924 la Bucureşti, care avea subtitlul Gazetă săptămânală de critică şi informaţie literară, artistică şi culturală.

2004 – apare la Rodna, jud. Bistrița Năsăud, Cetatea Rodnei, revistă bianuală, director fondator: Liviu Păiuș; dintre colaboratori: Al. Husar, Ion Buzași, V. Hodiș, Adrian Onofreiu, Icu Crăciun, Mircea Gelu Buta, N. Scurtu, Vasile V. Filip ș.a.