160 de ani de la crearea la 3 decembrie 1858 a Preparandiei de stat cu limba de predare română din Năsăud

Învățământul pedagogic românesc din Transilvania a debutat prin crearea la Arad, în 1812, a „Școlii  regești preparandiale greacă-neunită a națiunei române”.          Această măsură, rămasă singulară multe decenii, a fost ordonată în spiritul iluminismului întârziat de inspirație franceză, de Împăratul habsburg Ferdinand I - dornic să lanseze un semnal de susținere a învățământului elementar pentru copiii naționalităților  de confesiune ortodoxă din Imperiu. De ea au profitat  și elevii de origine sârbească (Preparandia de la Sân Andrei - 20 km nord de Timișoara), respectiv cea din Buda, care avea limba de predare greacă.

Lucrurile nu s-au repetat însă imediat și în arealul nordului Transilvan, deși începând din 1826 în fiecare comună grănicerească năsăudeană funcționa, prin decizii ale Guvernului vienez, câte o școală elementară cu limba de predare română.

Dar de unde, învățătorii necesari?

Prin măsuri înțelepte luate de Vicarul foraneu greco-catolic al Rodnei Ioan Marian, cu o susținere minimală din bugetul Regimentului grăniceresc, au fost organizate la Năsăud,fără întrerupere între 1837-1849, Cursuri preparandiale prin  care s-au format aproximativ 500 de învățători.

Acest început curajos, realizat aproape integral din inițiativă someșană și prin resurse proprii, a declanșat o dinamică impresionantă numeric și valoric pentru un „opid” de talia Năsăudului.

De-a lungul deceniilor, în pofida a trei întreruperi măsurând laolaltă 70 de ani, aici au derulat activități de formare inițială de învățători și educatoare alte 7 tipuri de unități de învățământ pedagogic, pe trei nivele: pre-bacalaureat (Preparandia lui Vasile Petri și Școala normală interbelică - 501 absolvenți), liceal (Școala pedagogică, Liceul pedagogic și Profilul pedagogic al Liceului „George Coșbuc” - 2037 absolvenți) și universitar (Colegiul de institutori și  Extensia tip Bologna a Facultății de Psihologie și  Științe ale Educației a U „B.B.” Cluj Napoca - peste 1400 absolvenți).

* * * * *

La data de 3 decembrie 1858 Vicarului Foraneu năsăudean Grigore Moisil i-a fost transmisă pe cale ierarhică o veste de mult solicitată și așteptată de urmașii grănicerilor.  

Academicianul Virgil Șotropa, în studiul Vechea preparandie năsăudeană publicat în1929, comenta retrospectiv evenimentul:

„Era ceasul al XI‑lea şi Ardealul încă tot nu se putea bucura de‑a avea o preparandie modernă. La 26 octombrie 1858 apăru în sfârşit hotărârea Împăratului prin care încuviinţă să se ridice în Ardeal trei preparandii: una catolică în Şimleul Ciucului pentru secui, alta latino‑catolică în Sibiu pentru germani, iar a treia, cu două clase, în Năsăud pentru Românii uniţi”.

 Ordinul amănunţit şi planul de organizare şi funcţionare al Preparandiei de stat de 2 ani din Năsăud, primit de GuvernatorulTransilvaniei - Prinţul Frideric Lichtenstein - de la  Ministerul de Culte din Viena cu nr. 19116 din 10 noiembrie 1858, fost comunicat Episcopiei de Gherla cu nr. 27337 – 4083/ 3 decembrie 1958.

  Data deschiderii a cursurilor a fost fixată pentru 2 ianuarie 1859:

         - cu doi ani înaintea creării prin Decret imperial a Districtului Năsăudului având ca limbi oficiale germana și româna, și

         - cu 4 ani înaintea înființării Gimnaziului grăniceresc, cu limba de predare română. 

(Va urma)