90 de ani de la primele mărci poştale ale României Mari

a. Istorie poştală
Cu suficient timp înainte de 1 decembrie 1918, timbre româneşti erau „acceptate” la circulaţie (fără ştirea autorităţilor austro-ungare) în oficii din Transilvania, Banat, Bucovina. O obliteraţie executată într-un oficiu braşovean pe o francatură austriacă, la 13.06.918, ne dovedeşte că încă înaintea de proclamarea Unirii, la 1 decembrie, Bucureştiul introdusese în oficii poştale ardelene noile ştampile româneşti (grafie, datare). Unirea părea a se realiza de la sine. Vezi figura nr. 1.
Datorită deficitului de lucrători poştali din Transilvania, sunt detaşaţi de la Bucureşti 150 de funcţionari poştali în frunte cu inspectorul Aurel Marini. La 25 ianuarie 1919, prin Ordinul nr. 16 al generalului Moşoiu se stabileşte trecerea tuturor serviciilor de poştă sub autoritatea „Direcţiei Generale a Poştelor şi Telegrafiei Române” din Bucureşti. În acest sens, la 15 februarie 1919, inspectorul Aurel Marini, împreună cu 63 de funcţionari de specialitate, ia în primire administraţia poştelor din Transilvania.
La 18 iulie 1919 se reînfiinţează serviciile de noapte din cadrul PTT, iar după 19 august 1919, se reia corespondenţa cu străinătatea.
La 19 septembrie 1919, Direcţia Centrală de Poştă din Transilvania se mută, de la Sibiu, la Cluj.
În martie 1920, procesul de unificare a PTT pe întreg teritoriul României Întregite era finalizat în urma activităţii comisiei conduse de către inspectorul Lazar Antonescu.
La 23 aprilie 1920 ia fiinţă Compania Româno-Franceză de navigaţie aeriană (CFRNA). Secţiunea Budapesta-Bucureşti devine operativă la 28.06.1922, cu prelungirea la Istambul în 30.IX.1922.
La 8 septembrie 1920 se ridică orice fel de cenzură pentru trimiterile poştale externe (pentru cele interne fusese ridicată la 15 iulie 1920).
Datorită existenţei unei virtuale disfuncţionalităţi a noii poşte unificate, se creează posibilitatea emiterii unor „falsuri oficiale”. Facem referire la supratiparul monogram „ARPA” din 1920, deşi „poşta aeriană” încă nu exista în România. În legătură cu emisiunea poştală „Ziarişti – Ujsagirok, 1920”, opinăm că nu trebuie considerată în totalitate „neoficială”. În zilele de 21-22 august 1920 timbrele aferente acestei emisiuni au avut oficial putere de francare fiind obliterate cu ştampila Oficiului nr. 1 Cluj organizat temporar într-un chioşc din incinta clădirii în care se desfăşura Congresul ziariştilor transilvăneni şi bănăţeni.
Ştampilele ungureşti existente în oficiile poştale din Transilvania au fost utilizate încă multă vreme deoarece înlocuirea lor cu ştampile noi, româneşti, era un proces costisitor şi lent. Vezi figura nr. 2.
b. Istorie filatelică
În zilele de 12-15 octombrie 1922, în pofida opoziţiei surde a lui Maniu şi a acoliţilor săi, la Alba Iulia are loc încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria. În cinstea măreţului eveniment, Poşta României Întregite pune în circulaţie emisiunea de mărci poştale „Încoronarea regelui Ferdinand la Alba Iulia, 15 octombrie 1922”. Ziua de 15 octombrie 1922 este şi prima zi a circulaţiei primei emisiuni de mărci poştale a României. A României Întregite. Vezi figura nr. 3.
Emisiunea s-a executat în imprimeria „BAYERISCHE STAATSDRUCKEREI” din Munchen, după machetele gravorului. La Basarab. Ea cuprinde 7 valori imprimate pe hârtie albă cu filigran geometric, autohton, linie ondulată. Dantelarea s-a realizat la Fabrica de Timbre Bucureşti. Tirajul emisiunii este de 100.000 de serii dantelate şi 1.000 de serii nedantelate, toate cu putere de circulaţie pe întreg teritoriul României Întregite. Sunt cunoscute două tipuri de eseuri, atât aprobate cât şi neaprobate; pe carton, în coli de câte 50 de bucăţi, negumate şi pe hârtie cu filigran, gumate. Există şi o multitudine de erori, varietăţi şi curiozităţi.
La 15 octombrie 2012, filatelia română aniversează 90 de ani de la prima emisiune de mărci poştale a României. A României Întregite! „Încoronarea regelui Ferdinand la Alba Iulia, 15 octombrie 1922”.
Mihai Lucian Valea,
coordonatorul Clubului Filatelic „Bisnumphila” al Cercului Militar Bistriţa