Acad. Ioan-Aurel Pop, în revista Mișcarea literară

Nr. 4 din acest an al revistei Mișcarea literară, publicație care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, editor Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, prin Centrul Județean pentru Cultură, se deschide cu editorialul semnat de directorul revistei, Olimpiu Nușfelean, intitulat Literatura a ținut pasul cu secolul, în care editorialistul, privind holistic peste perioada literară scursă de la înfăptuirea Marii Uniri, constată că literatura română nu a fost mai prejos de marile evenimente care au avut loc, mărturie fiind opera scriitorilor noștri, începînd cu Lucian Blaga (martor anonim la mărețul act de la Alba Iulia) sau Liviu Rebreanu și ajungînd pînă în zilele noastre. Istoria și-a pus adesea amprenta asupra literaturii, uneori nu tocmai fericit, dar literatura nu a ezitat să marcheze anumite evenimente, care, evident, pentru a se împlini, au nevoie și de pana scriitorilor. Demersul literar a asistat, discret adesea, dar ferm, istoria. Opere literare semnificative au apărut constant în spațiul național.

            Dosarul de scriitor al revistei este dedicat acad. Ioan-Aurel Pop, președint al Academiei Române și rectorul Universității Babeș-Bolyai, una dintre personalitățile puternic vizibile în Anul Centenar, care, „prin lucrările științifice, articolele și conferințele sale, a contribuit ferm la cunoașterea și înțelegerea multor aspecte legate de istoria noastră, de Marea Unire, fiind un serios ambasador al acestui Centenar”, după cum se consemnează în editorialul revistei. Despre istoricul pentru care istoria este o adevărată experiență de viață scriu pr. Ioan Chirilă ph. d., Irina Petraș, Mircea Popa, Mircea Gelu Buta, Menuț Maximinia, Politica faptului împlinit se intitulează textul unei conferințe oferit de istoric revistei bistrițene. În interviul luat de Olimpiu Nușfelean, acad. Ioan-Aurel Pop afirmă că folosirea istorii ca experiență de viață este fundamentală. Se vorbește aici despre rolul istoriei și al istoricilor, relațiile istoricului cu documentele, istoria colectivă și idealurile unui popor, despre configurația actualității istorice, a națiunii noastre în anul Centenar, despre statornicie și vicisitudini în afirmarea identității noastre. Dosarul este completat cu un grupaj de note biobibliografice, imagini ale cărților și fotografii din activitatea acad. Ioan-Aurel Pop.

            O amplă secțiune a revistei est dedicată temei Marii Uniri reflectate în cărți și în unele publicații periodice cu valoare documentară, cum ar fi o cartea ce reunește dialoguri și conferințe publicate în revista Contemporanul. Ideea europeană, apoi studii semnate de Ion Stanomir, Lucian Boia, Mircea Platon, un roman tematic de Melania Cuc, menționarea unor articole dedicate de-a lungul anilor marelui eveniment. Cei care prezintă această literatură cu tematică istorică sunt Iacob Naroș, Victor Știr, Menuț Maximinian, Ovidiu Pecican, Ion Radu Zăgreanu, Mircea Popa, Iosif Uilăcan, Adrian Onofreiu, Macavei Al. Macavei.

            În continuarea sumarului, Mircea Popa aduce în actualitate, la Coșbuciana, două poezii uitate de George Coșbuc, Andrei Moldovan scrie despre o recentă carte a poetului Gelu Vlașin, apoi Victor Constantin Măruțoiu, Mircea Moț, Constantin Mănuță, Virgil Rațiu, Cornel Cotuțiu, Nicolae Suciu, Icu Crăciun, Jenița Naidin prezintă cărți recent apărute. Laura Gherman și Viorel Bucur publică grupeje de versuri, iar Alexandru Jurcan, o proză scurtă. O tînără prozatoare, Alexandra Ionuța Andrecuț, și Eugene Gidali sunt prezenți cu două proze premiate de revista Mișcarea literară la Saloanele Liviu Rebreanu din acest an. Revista publică o substanțială secțiune de poeme semnate de poeți din Voivodina, precum: Ion Baba, Vasile Barbu, Gabriel Băbuț, Vasile Mic, Ana Niculina Ursulescu, Nedeliko Terzic. Niculae Vrăsmaș îl evocă pe poetul din Runc, Vasile Dâncu, plecat recent dintre noi. Continuă eseul profesorului Laszlo Alexandru, Cu Dante în paradis. La rubrica Caietele Liviu Rebreanu este găzduit un articol despre cum războiul și Marea Unire sunt reflectate în opera marelui romancier. Publicația bistrițeană este ilustrată cu imagini ale lucrărilor sculptorului Ionel Tănase, artistul plastic beneficiind și de un eseu de prezentare semnat de Ionela-Silvia Nușfelean. Menționăm de asemenea foto-albumul cu scriitori și „Cititorul de reviste”, rubrică susținută de Aurel Podaru. Un comunicat U. S. R., prin care Uniunea Scriitorilor atrage atenția asupra degradării continue a limbii române și a nivelului de cultură în spațiul public, încheie un sumar bogat al unei reviste apreciată de breasla scriitorilor și care numără 17 ani de apariție în perioada postdecembristă.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]