Academicianul Virgil Șotropa (1867 – 1954). 150 de ani de la naștere

      Familia Șotropa este originară din Maieru, jud. Bistrița-Năsăud. Alexandru Șotropa, tatăl academicianului, s-a născut în loc. Maieru, la 10 februarie 1824.

     Își începe studiile la școala primară din Maieru, după care urmează cursurile școlii normale din Năsăud. După absolvirea acesteia se înscrie la liceul piariștilor din Cluj.

    La liceul Academic din Cluj, Alexandru Șotropa a terminat facultatea de Științe Juridice, după care a urmat și terminat, Teologia la Blaj.

   După Revoluția de la 1848, Alexandru Șotropa a fost numit perceptor regesc la Gheorgheni, după care ocupă funcția de președinte al Consiliului de inspecție pentru exploatarea pădurilor și cea de perceptor regesc al Reghinului, cu sediul la Gheorgheni.

    În anul 1864, Alexandru Șotropa se căsătorește la Gheorgheni cu Ana Csanyi, o româncă cu numele maghiarizat.

    Din această căsătorie s-au născut 2 copiii, ambii cu numele de Virgiliu, primul a murit la 15 decembrie 1867, iar al doilea, viitorul academician Virgil Șotropa, s-a născut la 5 decembrie 1867.

     Când Virgil Șotropa împlinise abia 1 an și o lună, o nouă nenorocire se abate asupra lui Alexandru Șotropa, moartea soției sale la 11 ianuarie 1869.

     După 1871, Alexandru Șotropa s-a stabilit la Năsăud, unde s-a recăsătorit, a mai avut doi copiii Emil și Victor Șotropa.

      Emil Șotropa a fost farmacist la Cluj, fiind tatăl cunoscutului istoric al dreptului românesc Valeriu Șotropa.

     Virgil Șotropa urmează cursurile școlii primare și gimnaziale la Năsăud în anii școlari 1873/1874-1876/1877. În anii 1877/1878-1884/1885, a urmat Gimnaziul român din Năsăud, cu excepția clasei a IV-a din ciclul inferior 1880/1881, pe care a urmat-o la Liceul Evanchelic din Bistrița.

       După obținerea diplomei de maturitate în anul 1885, Virgil Șotropa s-a înscris la Universitatea din Cluj, unde a urmat cursurile Facultății de Litere, specialitatea Limba și Literatura Maghiară și Germană.

       După terminarea anului 3 de studii, la insistențele Comisiei administrative a fondurilor școlare și de stipedii din Năsăud, Virgil Șotropa vine ca profesor de limba maghiară la liceul din Năsăud, în anul școlar 1888/1889, iar în anul 1889/1890 și-a continuat studiile la Budapesta.

      Fără a-și lua diploma de profesor, se întoarce la Năsăud pentru satisfacerea stagiului militar, după care a plecat la Universitatea din Cluj pentru ”completarea studiilor de filozofie, pedagogie, limba și literatura maghiară”

       După terminarea cursului s-a hotărât să plece în România pentru a ocupa o catedră de profesor.

      În drum spre București, Virgil Șotropa s-a oprit pe la Brașov unde s-a întâlnit cu Aurel Mureșianu, redactorul și proprietarul ”Gazetei Transilvaniei”, care i-a propus să lucreze ca gazetar profesionist la acest ziar.

      Fără să dea un răspuns, Virgil Șotropa a plecat la București unde s-a întâlnit cu Ionel Grădișteanu, căruia trebuia să-i înmâneze o scrisoare din partea lui Iuliu Coroianu secretarul Partidului Național Român.

       În București a rămas două săptămâni în compania prietenului său George Coșbuc, care l-a introdus în cele mai înalte cercuri culturale ale capitalei. Aici s-a întâlnit cu: Ion Luca Caragiale, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Traian Dumitrescu, Aurel C. Popovici, Ion Rusu Abrudeanu.

      După mai multe telegrame sosite de la Brașov pentru a-l determina să lucreze ca redactor la ”Gazeta Transilvaniei”, și la recomandarea lui Grădișteanu ca să rămână ”în patrie” adică în Transilvania, a acceptat să lucreze ca redactor la acest ziar.

      La ”Gazeta Transilvaniei” a lucrat 4 ani (1892-1896), după care, la insistențele Comitetului fondurilor școlare și de stipendii din Năsăud, Virgil Șotropa se întoarce la Năsăud ca profesor la Gimnaziul român din Năsăud.

      La 4 decembrie 1896 este încadrat ca profesor de limba maghiară și germană la Gimnaziul superior din Năsăud.

       Virgil Șotropa s-a căsătorit la 4 iulie 1898 cu Roza Goldschmidt, o fată avută. Din această căsătorie s-au născut două fete una la 17 aprilie 1902, care a murit la o oră după naștere și Lidia, născută la 28 mai 1905, care s-a căsătorit cu inginerul silvic Vasile Șuteu.

     După plecarea fostului director, Ioan Ciocan, ca profesor de limba și literatura română la Universitatea din Budapesta, în anul 1899, dintre cei 6 profesori care au candidat la postul de director, Comisia administrativă a fondurilor școlare și de stipendii din Năsăud, care asigura patronatul liceului, îl aleg director pe Virgil Șotropa.

      Cu toate acestea, Guvernul maghiar a respins hotărârea comisiei administrative a fondurilor grănicerești năsăudene pe motivul că ”Virgil Șotropa este prea mare naționalist român și ar căuta să împiedice maghiarizarea liceului năsăudean”.

       În anul 1913 Virgil Șotropa se pensionează la cerere până la 1 noiembrie 1919 când a fost reîncadrat ca profesor pe catedra de germană, completată uneori cu: istoria, geografia, limba română și filozofia, unde a profesat până la pensionare în anul 1933.

        Pe lângă activitatea didactică, Virgil Șotropa a desfășurat și o activitate culturală și de cercetare istorică al ținutului năsăudean. În anul 1913 împreună cu dr. Nicolae Drăganu publică ”Istoria școalelor năsăudene”. În anul 1924 împreună cu Alexandru Ciplea a elaborat monografia ”Năsăudul”.

      Un rol important l-a avut la apariția revistei ”Arhiva someșană”, o publicație istorico-culturală, având un număr de 27 apariții în perioada 1924-1940.

       La inițiativa lui Virgil Șotropa, Iuliu Moisil, Iulian Marțian, Alexa David, Artene Mureșan, în anul 1931 s-au pus bazele ”Muzeului Năsăudean”.

       Pentru salvarea arhivelor, Fondatorii muzeului, cu aprobarea Direcției Generale a Arhivelor Statului au înființat o subsecție a acestora la Năsăud, în anul 1937.

       Virgil Șotropa a decedat la 1 aprilie 1954 în locuința de la Năsăud.

BIBLIOGRAFIE

1.      Arhiva Someșană, seria I, nr. 1-28.

2.      Arhiva Someșană, seria a II-a, vol. II..

3.      Arhiva Someșană, seria a III-a, vol. II, V și VI.

4.      Pavelea, Traian, Presa despre Virgil Șotropa și Arhiva Someşană (manuscris).

5.      Studii şi cercetări etnoculturale, vol. II.

6.      Tanco, Teodor, Virtus Romana Rediviva, vol. I-II.

7.      Ureche, Lazăr, Academicianul Virgil Şotropa (1867-1954).