Acasă la Grigore Guzu, la Poiana Ilvei

Duminică,13 august 2023, un grup de condeieri năsăudeni au pornit cu „Cartea pe roți”, la volan având pe prislopanul Pompei Pop și pe fiul Pictorului Verde, Cristi Bumbu, cu care am pornit pe Valea Someșului, poposind acasă la rapsodul popular, starostele și poetul GRIGORE SILVIU GUZU, din Poiana Ilvei, membru în Liga Scriitorilor Români, filiala Năsăud.
Din șoseaua principală am cotit spre dreapta, urcând pe Valea Strugarilor, spre căsuța de vacanță a gazdei, respectiv pensiunea DATINA (de mine botezată), un loc pitoresc înconjurat de o imensă pădure de foioase și salcâmi, în mejdă cu comuna Leșu. Pe o distanță de circa 3 km, drum în lucru pregătit pentru asfalt, am admirat priveliștile încântătoare, flora și fauna. Am băut apă curată și rece din Izvoarele de sub stâncă, amenajate pentru iubitorii de drumeții. Am ajuns la căsuța de câmp a rapsodului, întâmpinați de frumoasa și isteața gospodină, doamna Mărioara Guzu, mamă și bunică, ce alături de soț a construit acest edificiu spiritual, unind visul cu viața. Sarcinile gospodărești sunt îndeplinite de cei doi gospodari, adică Grigore, doamna Mărioara și părinții poetului popular din satul renumitului filolog de talie europeană Sever Pop, respectiv badea Grigore, de la care poetul a moștenit darul creațiilor literare, cât și de la bunicul său Guzu Login, renumitul strâgăuș al satului și mama sa lelea Lucia, care i-a sprijinit și încurajat pe acești rapsozi populari, spre a păstra obiceiurile și datinile străbune ale satului someșan. Căsuță de câmp cândva, unde stăteau doar vitele și păstorul, a primit altă înfățișare. Spațiul dedicat oilor a devenit sală de lectură, spațiul dedicat bovinelor a devenit dormitor, cel dedicat mieilor - bucătărie, fânarul sală de mese, celelalte anexe gospodărești au devenit foișoare, terase, ronduri de flori, încăperi pentru centrale, băi, camere de alimente, camere de primire, dormitoare etc. Pensiunea este dotată cu apă prin cădere, panouri solare, teren împrejmuit cu sârmă electrică unde sunt aduse la văratic cornutele, având iarbă, umbră și apă din abundență. În acest pitoresc lăcaș sunt expuse fel de fel de piese din domeniul casnic și al plugăritului. Aceste piese de muzeu dau spațiului o încărcătură istorică, alături de atâtea documente din trecutul îndepărtat, păstrate cu grijă de renumitul rapsod, cum sunt scrisori de pe front, povestiri din sat, portrete de renumiți fii ai satului, episoade din cartea satului etc. Aici pot fi cazați în jur de 20 de persoane dornice de ozon, meniu ecologic și apă de izvor.
În foișorul frumos aranjat am dat glas cărții, având ca tematică - Grigore Silviu Guzu, omul ce comunică cu lumea prin versuri, care te învață să asculți și să comunici eficient, făcând totul din iubire. În acest cadru natural a fost o sărbătoare a sufletului, unde Grigore și-a expus volumele sale de versuri editate de consăteanul său Virgil Ureche de la „Napoca Star”. Omul de sub poalele pădurii, ce a intrat cu succes în rândul autorilor de cărți, a citit și recitat din creațiile sale mai bine de un ceas, mărturisind fapte și gânduri, sentimente intime, confidențe, destăinuiri, povestiri ce i-au jalonat poetului drumul vieții. Tot ce a scris Grigore Silviu pe tabla vieții, niciodată nu pot fi șterse, fiind trăirile lui de suflet.
Creațiile sale literare demne de laudă, lărgesc noțiunea de sat, promovează cultul prieteniei, reproduc cuvintele așa cum se rostesc în popor. Pasiunea sa pentru poezie este o credință pe care zi de zi o reînnoiește.
Despre creațiile sale literare și cele edilitare create cu propriile mâini, au vorbit din suflet Ioan Mititean, care îl prezintă pe scriitorul zilei citind din versurile sale, Mircea Daroși cu care face schimb de cărți și mesaje de fapte din ce în ce mai mari pe ogorul literar-artistic, Lucreția Mititean care spune că semințele iubirii germinează și înfloresc în aceste locuri mai greu de pătruns, unde trăiesc adevărați artiști ai sufletului, cum este artistul de azi - Grigore Silviu. Rodica Daroși, din respect pentru poetul gazdă, a citit câteva din creațiile sale, poezii ce simbolizează memoria, credința și tradiția.
În această zi, în care scriitorii năsăudeni s-au înfrățit cu cartea, pădurea și izvoarele, s-a prezentat revista condeierilor năsăudeni „GLASUL ARMADIEI”, nr. 3 de către redactorul șef Macedon Tofeni, omul dornic de a comunica prin scris, ca un proces continuu, un alt ceferist plin de forță creatoare. Și-au dat întâlnire la izvor trei ceferiști creatori de frumos: Grigore Guzu (șef de tren), Pictorul Verde - Nechita Bumbu (mecanic de locomotivă) din Nepos, care i-a oferit gazdei un tablou dintre cele peste 300 ce-i izolează pereții casei sale și Macedon Tofeni, inspector de la regionala CFR. Trei ceferiști care în „glasul roților de tren” știu să facă din legendă realitate, intuind graiul naturii, șoapta florilor și a nucului singuratic ce străjuiește drumul de fier.
Găsindu-ne în preajma Sărbătorii Sfintei Marii am onorat doamnele cu numele de Maria respectiv pe Doamna Guzu și Doamna Bumbu prin cântecul „Fiii lacrimilor”– O! Măicuță Sfântă/Te rugăm fierbinte/Să ne-asculți de-a pururi/ Marea rugăminte/
La întoarcere am făcut un popas la Pictorul Verde din satul botezat de Iosif al-II-lea „Salve parvae nepos Romuli”, unde am vizitat expoziția de pictură, unicat, opera unui om cu sete de viață, ce va rămâne mereu suflet în sufletul neamului meu.
Întâlnirea cu cartea și pictura de pe Valea Strugarului ne-a dus cu gândul la origini cu dorința de a scoate satul și sătenii din conul de umbră prin carte, care după cum spunea Arghezi, are o viață îngropată în temelii.
Următoarea deplasare cu „Cartea pe roți” va avea loc sâmbătă, 19 august 2023, la Sebeș Alba, unde vom prezenta cartea-album „Simțăminte punte între două continente”, autori Ioan și Lucreția Mititean în prezența tuturor membrilor familiei Dăian, veniți din țară: Cluj, Sebeș, Sighet, Năsăud și de peste hotare: America, China, Germania, Spania, iar în 20 august, la Telciu, Rodica Fercana membră în Liga Scriitorilor, Filiala Năsăud, va avea întâlnire cu consătenii săi cărora le va prezenta romanul „Siberii de gheață”, cu personaje de pe Valea Fiadului, despre care va vorbi fiul satului stabilit la Cluj, col. dr. scriitor Vasile Tutula.
Ioan Mititean