Adrian Onofreiu - Districtul Năsăud (1861-1876)

MOTO:

”Cititorul dornic de a pătrunde mai adânc în înțelegerea gândurilor unui scriitor

are datoria de a se pune pe sine

 în împrejurările și situația în care se va fi aflat autorul

 în clipa când scria pasagiile mai însemnate ce i-au izvorât din pană:

Astfel se va înfăptui o împerechere în dreaptă cumpănă

 a ideilor împărtășite de scriitor și de cititorul său.”.

JONATHAN  SWIFT

Știu, din experiența vieții mele, că întotdeauna cercetătorii științifici cu vocație înnăscută, dar  și dobândită, au o curiozitate ce nu-și găsește astâmpăr, astfel încât depun o muncă asiduă pentru a-și duce la capăt ce își propun.

Am constatat acest fenomen și pe parcursul lecturii cărții:  

DISTRICTUL NĂSĂUD(1861-1876), realizată de  cercetătorul științific dr. Adrian Onofreiu, operă publicată de Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2010, cu un Cuvânt Înainte scris de dr. Simion Retegan.

Personal, am citit acest volum din multiple motivații, dintre care amintesc doar una, și anume, dragostea mea din adolescență pentru istorie.   Faptul că locuiesc acum în Transilvania, după ce am trăit primii 18 ani din viață în Moldova, iar până nu demult în Sudul României, am simțit,  prin lectura aceasta, Bucuria de a  fi, În Prezent,  pe  aceste meleaguri  din zona județului Bistrița-Năsăud  despre care am aflat, din această carte, lucruri neștiute, dar deosebit de importante.

În Cuvânt înainte, Dr. Simion Retegan arată:

”În mod surprinzător, oricât de mult s-a scris despre Năsăud și oricât de mari au fost și sunt tentațiile pe care le suscită sfera politicului – guvernarea oamenilor a fost considerată întotdeauna cea mai prestigioasă profesie, iar uneori și cea mai lucrativă – existența sa ca unitate administrativă de sine stătătoare între 1861-1876, nu s-a bucurat până acum de o cercetare frontală, organică, cu o deschidere atotcuprinzătoare.

            O cercetare care să urmărească sistematic premisele, constituirea, componentele, funcționalitatea jurisdicției pe tot parcursul celor două perioade distincte ale existenței sale: 

  cea trăită în ambianța benefică a  Transilvaniei  autonome și liberaliste de până  la 1867 și cea desfășurată în atmosfera ostilă a Ungariei dualiste, care  o va suprima la mai puțin de un deceniu de la instituirea sa.

(...)

Este de la sine înțeles că un demers istoriografic de o asemenea anvergură comportă un mare efort de documentare, prezentare și interpretare, în măsură să valorifice quasitotalitatea informației istorice existente, extrem de disparată și inegală  valoric, deopotrivă materialul statistic ca și cel narativ, sursele inedite ca și cele edite, informația marilor fonduri arhivistice ale zonelor centrale, laice și bisericești, ca și cea a micilor depozite zonale și locale, pe cea păstrată în țară ca și pe cea aflată în străinătate. Cu un cuvânt,  un impresionant volum de muncă!

(...)

Este meritul autorului acestei lucrări, cunoscător al tuturor acestor depozite, de a fi regăsit și reconstituit, atât cât s-a putut și, desigur, numai la modul virtual, liniamentele generale ale fondului arhivistic inițial districtual, în funcție de care și-a întocmit cartea.”.

Mai sus, am spicuit din ampla prezentare a cărții pe care a făcut-o istoricul Simion Retegan,  în  CUVÂNT  ÎNAINTE  fără de care,  eu, ca cititoare neavizată, m-aș fi descurcat mai greu să parcurg această  operă deosebit de importantă și de grea de informații și de sens.

În încheiere, istoricul Simion Retegan a spus:

 ”Privită în ansamblul ei, lucrarea de față, care  triază, descrie, analizează, sintetizeză un impresionant volum de informație arhivistică, se constituie într-o monografie temeinică, de o certă originalitate și valoare științifică, lărgind foarte mult sfera cunoașterii istorice privind evoluția societății românești din Transilvania la mijlocul secolului al XIX-lea.

Autorul volumului DISTRICTUL NĂSĂUD(1861-1876)  ne spune, printre altele,  în Introducere:

”Partea  din teritoriul actual al județului Bistrița-Năsăud, delimitată de văile Someșului, Ilvei, Bistriței, Șieului și de munții Rodnei, Bârgăului și Călimani, a avut o evoluție cu totul aparte în decursul istoriei. Bazată pe statutul majorității populației, acela de oameni liberi, sau, pentru zona văilor Bârgăului și a Șieului, de relații speciale de servitute, traiectul acesteia a evoluat, încă din evul mediu, pe coordonate esențial diferite, față de restul Transilvaniei.

            O dată cu instituirea regimului militar în 1763, aici s-au creat relații politice, sociale, economice și juridice aparte, care au determinat și evoluția în viitor.

(...)

            Generațiile care au servit sistemul militar al monarhiei au pus amprenta pentru viitor, unei conștiințe și atitudini aparte, în care rolul central era acela de parteneri de dialog ai Vienei. Sub stindardul acesteia, ”grănicerii”  năsăudeni au transmis urmașilor, o mentalitate aparte.

            Definită în trăsăturile ei generale prin raportarea la obligații și drepturi,  mentalitatea   grănicerească  a indus populației zonei conștiința apartenenței la un sistem bazat pe relația biunivoc  acceptabilă, atât de către cei care  prezentau oferta, cât  și de beneficiarii ei.

(...)

            Deși recunoscut și oficializat prin autoritatea monarhului, Districtul Năsăud  a devenit  subiect de drept public pentru o perioadă scurtă de timp, dar marcată de realizări ale căror consecințe au fost benefice pentru multe din generațiile care au urmat.  Perioada de existență oficială a noii forme administrativ politice, 1861-1876, a consemnat permanenta străduință a acestei entități, pentru dezvoltarea pe linia deschisă de sistemul benefic al graniței militare.”.     

Iată o carte plină de informații utile,  o  carte  grea, o carte document. La finalul lecturii, m-am gândit la   posibilitatea că  autorul și-a luat măsura de siguranță de a se aștepta la lucruri greu de  cercetat, ca apoi munca să i se pară mai ușoară și,  astfel,  a dus la bun sfârșit ceea ce și-a propus, rezultatul fiind unul benefic  pentru Știință.

Până la urmă, dacă spunem că viața se împarte între ceea ce a fost, ceea ce este și ceea ce va fi, vedem cum această lucrare vorbește despre o perioadă istorică ce nu se mai poate schimba prin nici o putere.    

Am simțit pe tot parcursul lecturii, că această operă a fost scrisă cu mintea și cu inima îndreptate spre aceste ținuturi românești,  și a reconstituit condițiile  psihologice și materiale ale vieții oamenilor din acel loc și timp al Districtului Năsăud prin investigații profunde.

Vedem din aceast  volum, cum   ființa umană are înțelepciune, gândire, prevedere, hărnicie,  faptul  că omul își asumă în mod conștient anumite acțiuni, care sunt  cu totul deosebite de ale  altor viețuitoare ce trăiesc pe Planetei Pământ.   

În încheiere,  cu mențiunea că autorul, dr. Adrian Onofreiu este absolvent al  Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie-Filozofie,  recomand  cartea: DISTRICTUL NĂSĂUD(1861-1876)  tuturor  românilor și nu numai.

Jenița Naidin