Agrieş-vatra jocului străbun

Ceea ce s-a întâmplat duminică la poale de Ţibleş, în Agrieş, nu poate fi descris în cuvinte. Bucuria mare a revederii unui joc tradiţional adevărat nu poate fi împărtăşită. Ea va fi purtată peste ani şi ani în sufletul celor care s-au aflat la Căminul Cultural la iniţiativa părintelui Timoftei Găurean, vrednic slujitor la altarul bisericii strămoşeşti, vrednic apărător al gliei străbune. Om de cultură în adevăratul sens al cuvântului, făuritor de muzeu tradiţional cu piese unicat, adunate în timp de la vrednicii ţărani, părintele nu lasă legea strămoşească să piară. Ştie bine că tradiţiile sunt un liant al apărării credinţei străbune, că doina se aude la Agrieş odată cu răsăritul soarelui şi cu rugăciunea de dimineaţă. Şi a reuşit printr-o minune dumnezeiască să facă ceea ce nu s-a mai întâlnit în judeţ. Un festival menit să premieze cele mai frumoase perechi de jucăuşi.

Sub sigla Parohiei Ortodoxe Agrieş, cu sprijinul deosebit venit de la directorul Nicolaie Gălăţean de la Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa Năsăud, s-a derulat la Căminul Cultural Agrieş prima ediţie a Festivalului Jocului şi Portului Popular Tradiţional “Sub Dealul Secăturii”. Aproape 30 de perechi de pe Valea Ţibleşului, au jucat cele mai frumoase jocuri tradiţionale, în costume de o frumuseţe aparte, aducând în atenţia generaţiilor actuale jocul şi portul popular.

Gândul a zburat spre Liviu Rebreanu şi jocul descries de el în romanul Ion. Târlişuanul Liviu Rebreanu, a cărui certificate de naştere, în original, se află în muzeul părintelui Timoftei din Agrieş, descrie hora într-o scenă antologică în care primează jocul Someşana. Sub şopron, ritmul someşanei dezlănţuie lumea prin gesturile flăcăilor, care îşi ciocnesc cizmele: “Zecile de perechi bat Someşana cu atâta pasiune, că potcoavele flăcăilor scapără scântei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de pe jos se învăltoreşte, se aşează în starturi groase pe feţele brăzdate de sudoare, luminate de oboseală şi de mulţumire. Cu cât Briceag ţiueşte cântecul, cu atât flăcăii se îndârjesc, îşi înfloresc jocul, trec fetele pe sub mână, le dau drumul să se învârtească singure, ţopăie pe loc ridicând tălpile, îşi ciocnesc zgomotos călcâiele, îşi pleznesc tureacii cizmelor cu palmele năduite... “ La fel ca în roman babele admiră odraslele în joc, iar copiii pândesc poalele fetelor. Scena este semnificativă şi pentru realitatea adâncă diferenţiată a satului. Ca şi Ion, fiecare jucăuş îşi strange la final la piept partenera. Dacă ar fi fost la Agrieş duminică, Liviu Rebreanu s-ar fi bucurat de trăirea intensă a fiecărui moment din cadrul horei, zugrăvind apoi în pagini nemuritoare pe preotul satului şi pe agrieşeni.

Juriul de specialitate, prezidat de coregraful judeţului, Ioan Simionca, având ca membrii pe prof. dr. Vasile V. Filip, primarul Ştefan Negrean, părintele Timoftei Găurean, directorul casei de Cultură a Sindicatelor, Alexandru Câţcăuan, omul de afaceri Cocean Benedi, jurnalistul Menuţ maximinian, artistul Alexandru Pugna a avut greaua misiune de a împărţi, pe categorii de vârstă, premiile care au însumat aproape 40 milioane lei. La categoria de vârstă” 15 - 50 de ani, premiul I a fost revendicat de clapa Alexandru şi Deneş Maria din Spermezeu, premiul II de Rus Dănuţ şi Cristina şi premiul III de Purja Dănilă şi Aurelia din Agrieş. La categoria peste 50 de ani au fost aplaudaţi primind laurii Rus Valer şi Purja Teodora, cunoscuţi rapsozi populari din Agrieş, locul II fiind acordat pentru Drăgoi Valer şi Măierean Victoria, spermezeni care ne-au demonstrate că se poate juca şi la peste 80 de ani, oameni ataşati o viaţă de valorile străbune. Premiul III a rămas în comună la Şerban Grigore şi Rus Măriuţa. Au fost conferite nu mai puţin de 7 premii speciale pentru Drăgoi Otilia şi Ioan, Rus Ioan şi Lenuţa, Cocean Pompei şi Rus Ludovica, Fechete Valeria şi Gavrilă, Purja Constantin şi Maria, Horoba Emil şi Domniţa, Cătuna Teofil şi Simona. Ceteraşii au fost pe măsură: membrii tarafului tradiţional “Păuniţa” din Sângeorz Băi, condos de Ionică Moldovan.

Manifestarea a cuprins şi un spectacol de gală oferit de fiul meleagurilor, Alexandru Câşcăuan şi de artiştii care îi coordonează. Codrişorul s-a prezentat cu jocuri de pe Valea Şieului, de pe Someş şi de dincole de deal, de la vecini, din Maramureş, coregrafia fiind semnată de Traian Simionca. În acompaniamentul orchestrei conduse de Rareş Grigore au urcat pe scenă fii acestei Văi a Dragostei, Lenuţa Purja, artist de o valoare inestimabilă în peisajul cultural, Lenuţa Rus, premiată la festivalurile de rapsozi, tânărul student la Teologie Grigore Sâmboan, redactor Radio Renaşterea, într-o ţinută impecabilă, Raveca Man. Un punct aparte l-a constituit evoluţia artistului Alexandru Pugna, care a fost unul dintre promotorii acţiunii. Prezentarea a fost asigurată de colegul nostru, Cristian Silaşi, redactor City News. În demersul său, părintele Găurean a fost sprijinit de Ropan Cristi şi Nineta din Petroşani, Cociş Simion-Casa Selena, Dej, primarul Ştefan Negrean şi viceprimarul Vlăduţ Purja, Ioan Cuşner-Suciu de Sus, Viorel Purja, Ovidiu Cătuna, Cocean Beni, specialiştii Centrului Judeţean pentru Cultură şi a Casei de Cultură a Sindicatelor. Se cuvin laude şi agreşenilor care au fost alături de părinte în această acţiune, încă de la ediţia I putând declara calitatea actului cultural, viu, neregizat, aşa cum se juca altă dată sub nucul din sat. Pentru că a privi un ansamblu e una, a urmări un joc ca la Agrieş e alta. Felicitări părinte pentru nemurirea tradiţeiei lăsată moştenire de moşii şi strămoşii noştri. Prima filă din cartea de aur a festivalului a fost scrisă. Celelalte file îşi aşteaptă povestea în anii următori.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]