Alexandru Petria: Stoparea terorismului, fără gargara corectitudinii politice

Mă tem că o să se înlocuiască starea vremii cu starea atentatelor. la coada jurnalelor de știri, banalizate.

Problema cu teroriștii o să lălăie până ne vom plictisi să numărăm morții, dacă nu se renunță la gargara corectitudinii politice, gard în gard cu prostia crasă. Și nu se trece la măsuri dure cu musulmanii extremiști.

O să propun acum doar una și, cred, eficientă, ca să nu rămânem la nivelul discursurilor sterpe, vide în finalitate- ai identificat autorul unui atentat, îi deportezi în țara de origine toată familia, până la a nu știu câta spiță. În acest mod, o să se supravegheze sirienii, afganii, marocanii sau naibaștiedeunde între ei, n-o să le surâdă să meargă să miroasă iar splendoarea halenei cămilelor.

Sigur, măsura ar fi extrem de discutabilă din perspectiva gândirii democratice, dar altfel ești legat la mâini. În fond, pe cinstite, ce vrem? Reducerea permanentă a libertăților noastre cetățenești și periclitarea stabilității economice, numai pentru a menaja sensibilitatea și pornirile tembele ale lui Ali și Omar, care au în comun, structural, cu lumea liberă ce are uleiul cu apa, adică nimic? Noi sau ei, care vor să ne vâre cretiniile pe gât?

Este o idee de strategie de supraviețuire, fiindcă Europa este într-un pericol mortal. N-ai cum să preîntâmpini eficient atentatele, oricâți bani ai risipi pe serviciile secrete- pentru formele actuale de terorism, cu atacatori singuratici sau cu grupări minuscule- dacă nu implici, măcar de nevoie și urgent, comunitățile din care provin. Fiindcă ele, de capul lor, se complac în tăcere, dacă nu într-o criminală complicitate.

Ca să ne apărăm viitorul în războiul atipic în desfășurare, trebuie să alegem. Repede, neșovăitor, nu cu seminarii și teorii. Stăm ca momâile, acceptând să fim sfârtecați de bombe, împușcați, călcați de camione sau tăiați cu toporul sau maceta, ori punem piciorul ferm în prag. Nu toți suntem spălați pe creiere.