Alimentaţia corectă a mamei în perioada alăptării

O mamă care alăptează produce în jur de 650 – 750ml lapte pe zi, conţinând 330mg de calciu per litru. Acest lucru necesita un consum suplimentar de energie de minim 500 calorii pe zi. De aceea, o dietă echilibrată este la fel de importantă pentru dvs cum este şi pentru bebeluş.
Calitatea laptelui produs de sânii proaspetei mămici este afectată doar în cazuri extreme de malnutriţie sau de consumul excesiv al unui anumit aliment. Însă cantitatea de lapte depinde foarte mult de alimentaţia mamei. Mâncarea ingerată de o mamă care alăptează nu numai că îi îndeplineşte nevoile nutriţionale, care sunt mai mari în perioada postnatală, dar îi permite şi să producă lapte.
O femeie care nu se hrăneşte corespunzător poate avea totuşi un copil sănătos, dar va fi în detrimentul propriei stări de sănătate. Dacă aveţi lipsuri nutriţionale, corpul va face din producţia de lapte prioritatea sa numărul 1, în timp ce nevoile mamei vor avea de suferit. Este exact ca în sarcina, când nevoile nutriţionale ale fătului erau primele satisfăcute, înaintea celor ale mamei. De fapt, bebeluşul, care cântăreşte câteva kilograme, va primi în jur de 1000 calorii zilnic din laptele mamei!
Ce înseamnă să vă hrăniţi corespunzător în timpul perioadei de alăptare? Putem compara o mamă care alăptează cu un atlet participând la maraton, însă diferenţa o face durata cursei: 24h a mamei faţă de doar 4h a sportivului.
Creşteţi consumul de apă, ceai de lactaţie cu 1l pe zi, aşa încât să beţi în jur de 2.5 – 3 litri de lichide zilnic. Mamele care alăptează au oricum tendinţa de a le fi sete mai des, mai ales în timpul sesiunilor de alăptare, deoarece o parte din consumul de apă contribuie la producerea laptelui. Însă nu exageraţi: prea mult lichid ingerat poate scădea, de asemenea, calitatea laptelui produs.
Creşteţi consumul caloric zilnic până la 2500 calorii; puteţi chiar mânca mai mult dacă plănuiţi să alăptaţi pentru o perioadă mai mare de trei luni (2800 calorii pe zi). Însă, din nou, fiţi atente: multe mame care alăptează sunt tentate de dulciuri. Opriţi-vă la alimentele sănătoase! Mâncaţi mai multe proteine: regulă de bază este să consumaţi 2 grame de proteină pentru fiecare kilogram pe care îl cântăriţi.
Împărţiţi consumul caloric pe parcursul a cinci mese: mic dejun, prânz, gustare de după-amiază, cină, gustare de seară. Fiecare gustare este o nouă ocazie pentru a bea apă, a mânca un produs lactat sărac în grăsimi şi un fruct. De vreme ce corpul dvs. produce lapte continuu, este nevoie şi că ingerarea alimentelor să se facă în mod regulat.
Feriţi-vă de tutun! Nicotina ajunge direct la copil prin lapte. Dacă nu vă puteţi abţine, lăsaţi să treacă măcar 1 ora de la ultima ţigară consumată înainte să vă alăptaţi bebeluşul, astfel încât nicotina din organismul dvs. să aibe timp să se descompună cât de cât.
Evitaţi consumul regulat de alcool. Alcoolul trece în lapte în mai puţin de 1 oră, iar dacă bebeluşul îl ingera în cantitate mare, îi poate încetini creşterea. Dacă beţi ocazional un pahar de vin sau de bere, consumaţi-l după alăptarea bebeluşului.
Nu luaţi medicamente fără a vă consulta medicul. Majoritatea antibioticelor, laxativelor chimice şi a produselor ce conţin iod sunt contraindicate pe perioada alăptării. Alte medicamente administrate pe perioadă lungă, poţi fi, de asemenea, periculoase.
Aveţi grijă la poluanţi, cum ar fi nicotina, reziduurile pesticide care trec imediat în laptele mamei. Dacă alăptaţi, staţi departe de insecticide (mai ales de cele în suspensie cum sunt aerosolii). Încercaţi să folosiţi remedii naturale împotriva insectelor. Consumaţi grăsimi nesaturate primare. Uleiul de floarea soarelui, de răpită, de măsline sau de porumb furnizează acizi graşi care sunt esenţiali pentru dezvoltarea sistemului nervos al bebeluşului, însă numai în stare crudă (pentru prăjire folosiţi uleiul de măsline, fiind rezistent la temperaturi înalte, însă limitaţi consumul de alimente preparate prin prăjire: încarca caloric organismul fără a-i furniza proteine,vitamine şi minerale ce pot fi transformate în energia atât de necesară alăptării bebeluşului.  
Mâncaţi alimente conţinând vitamina B9. În ţările vestice, singura vitamina care lipseşte în mod regulat în dieta femeilor este vitamina B9 (acidul folic). Pilulele anticoncepţionale accentuează deficitul de acid folic al femeii şi poate contribui şi la accentuarea carentei de vitamina B6. În timpul sarcinii, acidul folic este vital dezvoltării sistemului nervos al copilului. De aceea, mamele care alăptează sunt sfătuite să continue administrarea de vitamine prenatale. Acidul folic poate fi găsit din abundenţă în sparanghel, varza, porumb, naut şi spanac. Multe alte alimente, cum sunt grâul şi sucul de portocale, au fost îmbogăţite cu acid folic. Consultaţi ambalajul alimentelor pe care le cumpăraţi!
Luaţi suplimente de zinc. Conform unui studiu britanic, femeile însărcinate şi cele care alăptează au carente de zinc. Ar trebui consumate în jur de 15 – 20mg zinc pe zi. Zincul se găseşte în ouă, carne, faina integrală şi ovăz.
Consumaţi 1200mg calciu pe zi. O dietă echilibrată furnizează doar 800 – 1000 mg de calciu pe zi. Deoarece mamele care alăptează au nevoie de 1200mg, un supliment de calciu este binevenit. Nevoia de calciu poate fi parţial satisfăcută prin consumul de produse lactate, legume crude, migdale şi alune.
Nu vă grăbiţi să cumpăraţi suplimente de vitamina A. Oamenii vorbesc, în general, de un surplus de vitamina A în dieta mamei care alăptează, deoarece nevoile zilnice cresc de la 1000mg la 1300mg. Este adevărat că dacă femeia a avut o deficienţa de vitamina A în timpul sarcinii, aceasta se poate agrava după naşterea bebeluşului. Dar cine mănâncă suficient morcov, legume, unt, peste (atenţie la procentul de mercur) şi carne, va absoarbi suficientă vitamina A.

Mirela Parker – Compartiment promovarea Sănătăţii al DSP BN