Alin Cordoş: Cataramă, liberalismul şi mirajul dreptei autoritariste

Liberalul Viorel Cataramă s-a autoinvitat la alegerile din PNL, multimilionarul fiind, cumva, atras, de ceea ce am putea denumi mirajul dreptei autoritariste. Cum a apărut această « Fata morgana » a unei formaţiuni politice care poate să rezolve efectiv toate problemele unei societăţi, trebuie să recunoaştem, cam aflată la ananghie. Credem, că ar putea fi vorba de criza economică sau efectele globalizării? Experţii au păreri împărţite cu privire la cauzele care au favorizat reîntoarcerea în forţă a ideologiei de extremă dreapta, fenomen de necontestat în ultimii ani în Europa. Pierderea încrederii faţă de clasa politică, problemele economice dar şi temerile privind globalizarea care ştirbeşte individualitatea şi culturile naţionale, toate au contribuit la victoriile bifate de aceste grupări fie la urne, fie din punctul de vedere al numărului tot mai ridicat de adepţi în rândul adolescenţilor.

“Codul lui Cataramă” prezentat la Bistriţa, moţiunea pe care o va prezenta în faţa celor 5 mii de liberali care vor fi prezenţi la congresul extraordinar, îşi are originea în doctrinele şi politicile guvernelor de dreapta instalate de Carol al II-lea înainte de instaurarea propriei dictaturi, mai précis de doctrina Partidului Naţional Creştin şi Guvernul Goga-Cuza. Practic, Cataramă a vorbit din perspectiva unui politician bogat, unul care a descoperit în 2017 , ideologiile dreptei conservatoare dar vrea să le aplice la mentalităţiile acestei perioade de superficialitate.

Cataramă, pe modelul Trump, a înţeles foarte repede că politica tradiţională, aia de 27 de ani trecuţi din Decembrie 1989, are tot mai puţini susţinători, că un PNL “renascentist”, moale, îşi pierde electoratul, parte din el a migrat deja spre USR, o mica parte spre PMP, şi, că oricum linia politică tradiţională va trebui să sufere modificări de substanţă pentru a supravieţui. Om de afaceri, Cataramă joacă totul pe cartea unui national creştinism, plusând ca la poker, cartea sa cîştigătoare trebuind să fie construirea unui PNL ceva mai extremist. De dacto, fără să o spună, fără să o recunoască, Cataramă a adopat pur şi simplu platforma program a lui Trump, explicit îndreptată împotriva partidelor politice corupte, acelaşi Trump care a și a formulat măsuri de combatere a decăderii din Washington D.C., cu lozinca Drenează mlaștina (Drain the swamp), care a fost adăugată sloganului principal al campaniei Să facem America din nou mare! De aici până la Să facem PNL mare, nu a fost decât un singur pas.

Îmi este foarte clar că Viorel Cataramă tratează candidatura ca o investiţie într-o afacere care va deveni profitabilă în timpul calculat de investitor. El vrea să fie şef, să conducă, să demonstreze ce greu este fără el în PNL, în viaţa politică. A stat prea mult pe margine, acum vrea să revină, iar banii îi dau senzaţia că poate şi va avea totul. El este atras de mirajul unei guvernări susţinute de societatea civilă, de clasa de mijloc şi, care, teoretic ar putea accepta privatizarea sistemului de sănătate, învăţământului superior, scoaterea statului din administrarea economiei, susţinerea sistemului privat şi a exporturilor, adoptarea unei pensii minime pentru bătrâni de 200 de euro, măsuri de sancţionare pentru părinţii care îşi neglijează copiii, adoptarea euro ca monedă, acordarea de facilităţi fiscale pentru biserică numai pentru acţiunile caritabile.

În loc de concluzii

În tot mai multe ţări europene, în Statele Unite ale Americii şi în Rusia, partidele de extremă dreapta câştigă teren. Ascensiunea acestor grupări este atât de puternică încât a determinat partidele moderate să preia o parte din promisiunile extremiştilor pentru a atrage o parte din electoratul a acestora. “Ascensiunea partidelor populiste şi xenofobe, rata scăzută de participare la alegeri, amplificarea corupţiei şi neîncrederea în elitele politice, evidenţiază existenţa unor deficienţe ale democraţiei în Europa, situaţie agravată de criza socio-economică”, se arată în concluziile raportului pe tema situaţiei democraţiei în Uniunea Europeană, comandat de eurodeputaţii din grupul socialiştilor şi democraţilor, realizat de Institutul britanic Demos şi dat publicităţii la sfârşitul săptămânii trecute. Concentrat pe anii 2000, 2008 şi 2011, raportul dezvăluie că, “în Europa, democraţia nu poate fi considerată drept garantată automat”, existând unele regrese în materie de corupţie şi respectarea principiilor statului de drept, în Ungaria şi Grecia, precum şi Italia. Un alt aspect îngrijorător pentru UE este „intoleranţa faţă de minorităţi care s-a accentuat în Olanda, Austria, Ungaria, Grecia şi Republica Cipru, statele unde cazurile sunt cele mai îngrijorătoare”.