Am crezut că sunt singur

         După plecarea soţiei mele în lumea cealaltă, mă vedeam singur, doar eu cu Dumnezeu. În luna iulie, a fost organizată lansarea cărţii mele – Dragoste în tranşee – şi am crezut că mă trezesc dintr-un vis dulce. Am fost primit cu aplauze, semne de dragoste, de aproape 100 de persoane, majoritatea tineri, chiar dacă pe majoritatea dintre ei nu-i cunosc. Trebuie să-i mulţumesc lui Bogdan Ivan, preşedintele Tineretului Social-Democrat, pentru care am o deosebită stimă. Cartea mea a fost analizată şi prezentată publicului din sală de către managerul Bibliotecii Judeţene, Ioan Pintea, precum şi de către prof. Vasile Filip. Prin  cuvântul său, preşedintele Radu Moldovan mi s-a adresat personal: „Domnule Mardare sunteţi iubit de către foarte mulţi bistriţeni”, fapt întărit şi de către viceprimarul Cristian Niculae.

Nu-mi venea să cred, cum adică iubit, deci, nu mai sunt singur. În acea noapte am adormit târziu şi în rugăciunea mea de seară i-am mulţumit lui Dumnezeu că m-a ajutat să fiu iubit de unii oameni. În Sfânta Scriptură se spune „Iubeşte pe aproapele tău ca pe tine însui”, iubeşte chiar şi pe cel care te urăşte. Foarte mulţi care au fost în sală mă roagă să le dau cartea, dar nu am. Domnul primar Ovidiu Creţu a plătit din banii lui 25 de exemplare pe care le-am înpărţit la unii oameni din Bistriţa, precum şi din Dobrogea şi Bucureşti. Îi mulţumesc domnului primar şi redacţiei „Răsunetul” pentru că ştirea a fost difuzată în tot judeţul. Fac apel la toţi oamenii binevoitori să mă ajute să tipăresc mai multe exemplare.

Dacă am scris mai sus despre iubire, mă duce gândul la rebeliunea din 10 august, unde s-a manifestat ură, nu iubire. Dacă ne-am bătut cu turcii, cu nemţii, cu ruşii, cu bulgarii (în Primul Război Mondial), acum ne batem între noi. Aşa s-a întâmplat la 10 august. De ce baţi, române cu fratele tău? Acum se anchetează şi se formează sute de dosare penale, cu vinovaţi şi nevinovaţi.

Domnilor jurişti, săpaţi la rădăcina adevărului, peştele de la cap... Ştiţi unde e focarul, dar nu aveţi curajul. Domnul Iohannis a ieşit în spaţiul public şi a zis ca revolta să continue. Ce vreţi mai mult? N-a scos o vorbă despre tânăra jandameriţă care a fost bătută şi călcată în picioare de nişte huligani. Domnule Iohannis putea să-ţi fie fiica sau nepoata. Aşa e un preşedinte, să împingă populaţia la ură, să se bată, să se omoare între ei? Oare ce vină are poporul ăsta să fie condus de un om care din dorinţa sau din teama de a nu-şi pierde scaunul recurge în disperare la unele acţiuni periculoase, că nici el nu crede ce spune, minciuni gogonate.

Guvernul nu mai are bani să plătească pensiile. Sigur s-a gândit că peste cinci milioane de pensionari, dacă se revoltă, cade Guvernul. Am auzit vorbind unii pensionari, care se contraziceau: unii ziceau că nu se poate, altul zicea că se poate, că doar preşedintele a spus, iar dacă preşedintele minte atunci cine nu minte. Cum poţi, domnule Iohannis să mai ieşi în faţa lumii, să spui tot felul de bazaconii mincinoase. Dacă ai un pic de demnitate şi de bun simţ retrage-te până nu-i prea târziu. Mergi la partidul dumitale, pentru care plângi tot timpul,  schimbă-l pe Orban. Românii n-au nevoie de un preşedinte activist de partid.

Dumnezeu să-i ajute pe români, să ne apere de cei care prin violenţă şi ură vor să-şi recapete puterea.

Gheorghe Mardare, la 93 de ani

 

       

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]