ANALIZĂ STUDIU IRES: Uniunea Europeană şi primarul se situează pe primul loc al încrederii în instituţii, urmate de mass media. Primele predicţii politice pe 2018!

În iunie şi decembrie 2018 vor fi doi ani de la câştigarea alegerilor locale şi a celor parlamentare de către PSD cu un scor apropiat de 50%, exclusiv pe baza unui program apreciat de toate categoriile de public, dar şi a unei lipse de alternativă din partea principalului competitor, PNL.

Strategia câştigătoare, folosită în campanie, a fost surprinzătoare pentru tot spectrul politic: o strategie pozitivă de propunere a unui program aplicat, îndrăzneţ, fără inhibiții, care creează insatisfacţie faţă de Guvernul Cioloş ca simbolizare a guvernelor de dreapta. Componenta negativă a fost indirectă, mascată, implicită. A avut un efect deosebit: s-a renunţat la cearta din studiouri, actorii evoluând singuri. Concentrarea prezentării proiectului aproape exclusiv pe liderul partidului a oferit o garanţie în plus şi credibilitate privind realizarea acestuia. Românii cred mai degrabă în asumarea de către lideri în locul unei responsabilităţi comune care devine difuză şi neasumabilă individual.

Potrivit IRES, la începutul lui 2017,  54% dintre români credeau că 2017 va fi un an mai bun decât 2016, doar 18% erau pesimişti. UE avea atunci o încredere cu 7% mai mică decât înregistrează la finele lui 2017, iar Preşedintele României cu peste 10% mai mică decât are în decembrie 2017. Populaţia avea trei obiective importante pe care le seta ca agendă a noului guvern: crearea de locuri de muncă, investiţii publice, creşterea salariilor pentru bugetari şi consolidarea  justiţiei.

Unde suntem la începutul lui 2018?

O să aflăm din studiul celor de la IRES, doar că trebuie reamintit faptul că 2018 este un an foarte important: Anul Centenarului dar şi cel care precede europarlamentarele şi prezidenţialele. Dacă pe unul din candidaţi îl putem bănui în persoana lui Klaus Iohanis, numele celui care va încerca să ajungă la Cotroceni din partea stângii este încă o mare necunoscută, lista scurtă a PSD nu ştim dacă există, iar dacă există pe ea sunt trecute două, maximum patru nume, din care două sunt cunoscute: Liviu Dragnea şi Gabriela Pandele, adică Gabriela Vrânceanu Firea. Un alt prezidenţiabil este Călin Popescu Tăriceanu, nume foarte important pentru 2019, fiind posibil şi scenariul susţinerii lui de către PSD în cursa pentru Cotroceni.

Predicţii 2018

Căutarea prezidenţiabilului va fi principala preocupare a principalelor forţe politice. PSD va trebui să treacă pe sub furcile caudine ale legilor Justiţiei, problemelor economice dar şi a luptelor din interior. La toate acestea se adaugă presiunea străzii. Nu este un an uşor pentru social-democraţi. Nici PNL nu poate să aştepte liniştit 2019, mai ales că electoratul nu este convins cine este liderul din opoziţie şi, cine va fi şeful dreptei la alegerile din 2019. Va merge Klaus Iohanis cu un partid sau va fi candidatul susţinut de o coaliţie din care vor fac parte PNL, PMP, USR? Ce rol va avea Dacian Cioloş şi cei care sunt în spatele mişcărilor “Rezist”?. Predicţiile noastre vorbesc despre formarea unui cartel al dreptei, dar la care nu suntem siguri ca va adera şi PMP.

Ce spune studiul IRES?

Uniunea Europeană şi primarul se situează pe primul loc al încrederii în instituţii, urmate de mass media, pe ultimele locuri situându-se Parlamentul şi partidele politice.

Mai mult de jumătate dintre români, 59%, se declară deloc mulţumiţi sau nu prea mulţumiţi de felul în care trăiesc, procentul celor foarte mulţumiţi sau destul de mulţumiţi fiind de 40%. Cei mai mulţi nemuţumiţi se regăsesc în rândurile celor cu studii elementare şi medii.

În ceea ce priveşte evaluarea lui 2017 comparativ cu precedentul, 45% dintre cei chestionaţi spun că anul a fost mai prost, pentru 30% a fost la fel, iar 24% spun că a fost mai bun. Întrebaţi cum cred că for trăi peste un an, 46% dintre intervievaţi au răspuns că vor trăi mai prost, 24% cred că vor trăi la fel, iar 25% consideră că vor trăi mai bine.

La întrebarea "Cum credeţi că va fi anul 2018 pentru România, în comparaţie cu acest an?", 46% au răspuns că anul va fi mai prost, 24% că va fi la fel şi 28 % că va fi mai bun. Cei mai mulţi români, 27%, au fost îngrijoraţi în 2017 de criza politică, 24% de creşterea preţurilor, 15% de boală, 13% de lipsa locurilor de muncă, 6% de lipsa veniturilor, 5% de nesiguranţa locului de muncă, 4% de lipsa de perspectivă, 2% de singurătate, 3% de altceva, iar 1% spun că nu au fost îngrijoraţi de nimic.

Moartea Regelui Mihai i-a marcat pe români

Pentru 8% dintre cei intervievaţi, cel mai important eveniment al lui 2017 a fost moartea Regelui Mihai, tot 8% fiind şi procentul celor pentru care cel mai important eveniment al anului a fost reprezentat de protestele din ianuarie - februarie.

Pentru 5% cel mai important eveniment a fost Ziua Naţională, iar pentru 4% creşterea salariior sau a pensiilor, urmate de Ordonanţa 13/Legile justiţiei - 3%, schimbarea Guvernului Grindeanu şi criza politică 0 2%, preluarea puterii de către PSD - 1%. Mai mult de jumătate, însă, 53%, nu ştiu sau nu răspund, iar 7% nu consideră că au existat eveniment importante în 2017.

Un procent de 56% dintre cei chestionaţi spun că nu sunt deloc mulţumiţi de politica românească în 2017, iar 34% spun că nu sunt prea mulţumiţi, 8% fiind destul de mulţumiţi şi 1% foarte mulţumiţi. Aproape o treime dintre români, 30%, consideră că evenimentul politic major al lui 2017 a fost schimbarea legilor Justiţiei, 28% - manifestaţiile împotriva Ordonanţei 13, 17% - majorarea salariilor din mediul bugetar, 12% - schimbarea Guvernului Grindeanu, 8% - reforma fiscală iniţiată de Guvern, 1% - altul, iar 4% nu ştiu sau nu răspund.

Cea mai mică încredere, în politicieni

În topul încrederii în instituţii, pe primul loc se află Uniunea Europeană cu 51% declarând că au multă şi foarte multă încredere, urmată în ordine de primar - 49%, mass media - 43%, preşedintele ţării - 39%, BNR - 30%, organizaţii neguvernamentale - 26%, FMI - 21%, prim-ministru - 20%, Parlament - 15%, partidele politice - 10%.

Responsabil pentru felul în care au mers lucrurile în 2017 în România este considerat de 47% dintre repondenţi Guvernul, în timp ce 23% consideră că este Parlamentul, 22% preşedintele şi 4% BNR.

În ceea ce priveşte ţările cu care românii consideră că trebuie să avem o relaţie mai bună, ordinea este Germania (64%), SUA  (57%), Franţa (45%), Marea Britanie (38%), Italia (34%), Moldova (29%), Spania (29 %), Rusia (24%), Ungaria (22%), Ucraina (21 %).

Pentru o cincime dintre cei chestionaţi, cea mai mare realizarea a ultimilor 100 de ani este ieşirea de sub comunism, urmată de Marea Unire - 15%, aderarea la UE - 8%, regimul comunist - 7%, alte opţiuni situându-se la 1%, în timp ce 32 % nu ştiu sau nu răspund.

Cel mai mare eşec al ultimilor 100 de ani este considerat de 10% dintre conaționali Revoluţia din 1989, urmată de liderii de după 1990 - 8%, era comunistă - 7%, conducerea actuală - 5%, perioada post-comunistă, distrugerea industriei - 4%.

19% dintre cei chestionaţi consideră că prioritatea guvernanţilor în umrătorii 10 ani ar trebui să fie crearea locurilor de muncă, 14% - creşterea nivelului de trai şi respectarea promisiunilor, dezvoltarea economică - 9%, creşterea veniturilor populaţiei - 5%, îmbunătăţirea stării sistemului de învăţământ - 4%, combaterea corupţiei - 4%, îmbunătăţirea stării sistemului snaitar şi dezvoltarea infrastructurii rutiere câte 3 %, legi coerente şi stabilitate politică câte 2%. Alte opţiuni au fiecare câte 1%.

Studiul a fost realizat în perioada 6 - 8 decembrie, pe un eşantion multistratificat, probabilist de 1627 de subiecţi cu vârsta peste 18 ani, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing). Eroarea maximă tolerată este de +/- 2,5%.

 

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]