Andrei Mureşanu, 200 de ani de la naştere

În galeria marilor personalităţi ale Ţării, un loc de frunte îl reprezintă Andrei Mureşanu, preot greco-catolic, autorul imnului naţional „Deşteaptă-te, Române”. Din pleiada ilustră a intelectualităţii şi clerului creat de Biserica Greco-Catolică, caracterizată printr-o înaltă ţinută morală, spirituală şi naţională, face parte acest autor al Marseillesei româneşti din acel an revoluţionar al Europei 1848, începând cu Franţa la 22 februarie, continuând cu Austria la 13 martie, cu Ungaria la 15 martie, continuând cu Transilvania la 15 mai în Blaj - Mica Romă şi furnizând un real exemplu pentru Ţara Românească la 9 iunie. Acolo la Blaj, în Mica Romă a naţiunii române, s-a format autorul imnului naţional, un Rouget de Lisle al pământului românesc, acel Rouget de Lisle fiind autorul imnului francez „La Marseillaise”. Acolo în Blaj s-a creat Comandamentul Revoluţiei Române din Transilvania, având drept preşedinte pe Simion Bărnuţiu iar ca secretari pe George Bariţiu şi Alexandru Papiu-Ilarian, toţi absolvenţi ai prestigiosului seminar greco-catolic, demn de cele mai prestigioase universităţi ale Europei, toţi trei fii de preoţi greco-catolici.
Dar să vedem cursul vieţii acestui luceafăr al deşteptării naţionale, al acestui „preot deşteptării noastre”!
S-a născut la Bistriţa la 16 XI 1816, ca fiu al lui Toader şi Eftimia, primele studii făcându-le la şcoala germană şi la liceul piarist (catolic) din Bistriţa. Continuă studiile la Seminarul Greco-Catolic din Blaj, la filozofie şi teologie, având ca profesor din 1832 pe Timotei Cipariu, părintele filologiei române şi Simion Bărnuţiu, preşedintele Comitetului Revoluţionar Român din Transilvania, ajungând după revoluţia de la 1848 profesor de filozofie şi estetică la Academia Mihăilească din Iaşi iar apoi profesor la Facultatea de drept, având doctoratul în drept obţinut la Universitatea din Pavia - Italia. Cu asemenea profesori pe care i-a avut Andrei Mureşanu, primul un mare poliglot (cunoştea circa 10 limbi, având cea mai importantă bibliotecă a timpului din Transilvania), al doilea un mare filozof şi estetician, precum şi un ilustru orator, Andrei Mureşanu şi-a creat un bagaj de cunoştinţe impresionant.
George Bariţiu, care a ajuns mai târziu preşedinte al Academiei Române, a înfiinţat la Braşov primul ziar românesc din Transilvania, „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”. Bun coleg cu Andrei Mureşanu la Blaj, îl cheamă la Braşov ca institutor la şcoala română, şcoală condusă de însuşi George Bariţiu, în 1838. Apoi funcţionează în Braşov ca profesor de gimnaziu până în 1848, precum vărul său, publicistul Iacob Mureşanu, alături de care colaborează cu articole la ziarul lui George Bariţiu. Acolo va publica şi primele sale poezii, traduceri din Schiller, Wieland, Bürger, Herder, Saphir sau Kisfaludy. După moartea sa, îi apar postum traduceri din „Nopţile” lui Young.
După revoluţia de la 1848 - 1849, trece în Muntenia cu George Bariţiu. Dar revine în Transilvania la Sibiu, unde este funcţionar şi translator la buletinul oficial al guvernului, în aceste condiţii refuzând propunerea lui Bărnuţiu de a merge la Iaşi ca şi profesor. Este un mare admirator al filozofiei germane, aşa încât sintetizează dezvoltarea artelor de-a lungul secolelor, văzută sub influenţa lui Herder, în legătură cu evoluţia istorică şi socială a popoarelor cu o particulară atenţie pentru evoluţia artelor la români (Arţile sau măiestririle cele frumoase, Românul în privinţa muzicei, Românul în privinţa picturei, etc.)
Pentru Andrei Mureşanu, înflorirea artei este condiţionată de libertatea socială, de organizarea statului după legi drepte şi morale, în mod egal, indiferent de naţionalitate sau apartenenţă religioasă!!!
În acest sens dă drept exemplu poezia lui Goethe definită ca un „simţământ viu de a cuprinde lucrurile din lume după toate împrejurările lor, şi puterea de a le reproduce sau răspica cu graţie şi suavitate”. Dar poezia românească trebuie în primul rând să-şi tragă seva din poezia populară, în care termenii de origine latină să aibă prioritate.
În poezia sa, Andrei Mureşanu a scris mai întâi sub influenţa alegorică a poeţilor Văcăreşti dar stilul său poetic maturizat se afla sub influenţa poeziei romantice franceze, ilustrată în primul rând de Lamartine.
Din toată creaţia lui Andrei Mureşanu, ceea ce rămâne o vie reprezentare al acestui tribun al poporului român rămâne „Deşteaptă-te, Române”, un real imn popular, cântat în marile încercări ale poporului român: războiul de independenţă, primul război mondial, cedările teritoriale de la 1940, ...şi revenit după evenimentele din decembrie 1989!
Acest imn popular exprima în cel mai înalt grad ideea de solidaritate naţională, de apartenenţă la latinitate, de nobleţe naţională, fapt ce a condus după evenimentele dn decembrie 1989 ca acest imn popular să devină imn naţional, fapt stipulat de Constituţia României din 2003, care consfinţea prin articolul 12 că „Imnul naţional al României este Deşteaptă-te, Române”.
Articolul 12, consacrat imnului naţional scris de un greco-catolic ne aminteşte de numărul celor 12 episcopi greco-catolici martirizaţi de regimul comunist, care prin ţinuta lor demnă a unei Biserici naţionale au adus şi pe această cale un omagiu unui ilustru fiu al Bisericii Greco-Catolice din România, cu centrul în Blaj - Mica Romă.
Dacă n-ar fi fost Blajul greco-catolic, n-ar fi fost nici Andrei Mureşanu, preot greco-catolic, această existenţă a Blajului datorându-se Unirii Religioase de la 4 septembrie 1700.
Marele istoric Nicolae Iorga spunea despre Blaj: „Blajul s-a ridicat din unirea sfântă a poporului românesc. Asupra Blajului vor veni binefacerile întregului popor românesc, pe care le merită, ca reprezentant al poporului românesc în marea Biserică Catolică”.
Iar prezentatorul Proclamaţiei de Unire a Transilvanei, dr. Iuliu Hossu, primul cardinal român, va spune: „Dacă nu era Unirea Religioasă de la 1700, nu era nici adunarea de la Blaj, de la 3 - 15 mai 1848, unde s-a strigat şi fără de aceasta nici Unirea din 1918”.
Din acest an, 2016, când se împlinesc 200 de ani de la naşterea autorului imnului naţional „Deşteaptă-te, Române”, când se împlineşte un secol de la intrarea României în primul război mondial, peste doi ani la 2018 se împlineşte un secol de la Marea Unire din 1918, când din sute, mii, zeci de mii, sute de mii de piepturi româneşti a răsunat „Un răsunet” - „Deşteaptă-te, Române”!
Când viitorul prim patriarh Miron Cristea şi viitorul prim cardinal Iuliu Hossu, stăteau „ca doi brazi într-o tulpină / ca doi ochi într-o lumină”, călăuziţi amândoi de cuvintele unui greco-catolic, Andrei Mureşanu şi de muzica plină de avânt al unui ortodox, Anton Pann, din „Deşteaptă, Române”.
Andrei Mureşanu încheie seria comemorărilor naşterii celor trei corifei bistriţeni: Liviu Rebreanu (1885 - 2015 - 130 ani), George Coşbuc (1866 - 2016 - 150 ani), Andrei Mureşanu (1816 - 2016 - 200 ani), toţi fii ai glorioasei şi martirizatei Biserici Greco-Catolice din România, precum fii ai aceleeaşi luptătoare Biserici au fost cei trei corifei ai Şcolii Ardelene: Petru Maior, Gheorghe Şincai şi Samuil Micu!!!
La Biserica Protopopiatului Greco-Catolic Bistriţa, cu hramul „Bunavestire”, s-a săvârşit un parastas întru pomenirea celui care a fost autorul Imnului Naţional, poetul Andrei Mureşanu.

Liviu-Simion Pop
Bistriţa

Comentarii

17/11/16 12:22
Vizitator

Motto:
"... toată diplomaţia României de 100 de ani nu a făcut atâta pentru a fi europeni, cât a făcut Biserica Greco-Catolică de la Blaj".
(Nicolae Iorga)

Intr-adevar, dupa studiile facute la școala normală săsească din Bistrița, iar apoi la liceul piariștilor, din același oraș, in 1832 s-a mutat la Blaj, unde a studiat doi ani filosofia, apoi teologia, devenind preot greco-catolic. In anul 1838, Andrei Mureșanu s-a stabilit la Brașov, ca institutor la școala română condusă de George Bariț. Numele lui va ramane legat de Brasov pana la sfarsitul vietii care s-a petrecut la 12 octombrie 1863. Poetul a decedat la Brașov, în sărăcie, „în urma unui morb nervos îndelungat”, cum se menționa în anunțul mortuar publicat în Gazeta Transilvaniei, lăsând în urmă un băiat, pe nume Gheorghe, elev în clasa a VII-a la gimnaziu, o fetiță de 11 luni, Eleonora, și pe soția sa Suzana. Înmormântarea sa a pricinuit un protest al enoriașilor Bisericii „Sf. Treime” de pe Tocile, pe motiv că în cimitirul parohial ortodox nu și-ar avea locul un credincios unit (greco-catolic). În favoarea înhumării lui Andrei Mureșanu în cimitirul Bisericii de pe Tocile a intervenit însuși mitropolitul Andrei Șaguna, cu îndemnul: „Proștilor, ce mai întrebați, îngropați-l și tacă-vă gura.” Asadar, Andrei Muresanu s-a nascut greco-catolic si a fost inmormantat intr-un cimitir ortodox.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]