Aniversare – 85 de ani Prof. univ. dr. Iosif Viehmann

Ilustrul speolog prof. univ. dr. Iosif Viehmann, care şi-a făcut apostolatul didactic la Liceul „George Coşbuc” şi la Şcoala Pedagogică din Năsăud, este un om al adâncurilor. Aici, în Ţara Năsăudului, „s-a molipsit” de speologie, fiindcă în perioada când era profesor la Năsăud, un învăţător a descoperit, din întâmplare, peştera de la Izvorul Tăuşoarelor.

S-a născut la Cluj, în 1 septembrie 1925, zi în care începeau şcolile şi toată viaţa şi-a consacrat-o şcolilor şi peşterilor. Clasele primare le-a făcut în oraşul natal, iar cele secundare la Colegiul Naţional „C.D. Loga” din Timişoara, unde familia domniei sale s-a refugiat în timpul războiului. După război s-a întors la Cluj şi s-a înscris la Facultatea de Ştiinţele Naturii din cadrul Universităţii „Victor Babeş”, în 1950. După ce, în 1950, obţine licenţa, vine la Năsăud, unde în numai şase ani va obţine rezultate remarcabile la cele două prestigioase şcoli năsăudene. De fapt, scurta perioadă năsăudeană din viaţa domniei sale îi va marca profund şi ireversibil cariera viitoare. În acelaşi timp, profesorul Iosif Viehmann s-a dovedit a fi un dascăl plin de iniţiative lăudabile. La Năsăud a înfiinţat o microgrădină zoologică, un club al iubitorilor de natură, perpetuat până în zilele noastre prin activitatea profesorului Romulus Berceni care, în cadrul acestui cerc editează revista „Ecologistul”. De asemenea, a înfiinţat un club foto în care mulţi elevi au învăţat arta fotografică.

Mai presus de toate s-a ocupat de peştera de la Izvorul Tăuşoarelor. Prin activitatea în domeniul speologiei a promovat, pe plan internaţional, această peşteră de pe Valea Gersei, care a devenit un reper important al lumii speologice, contribuind prin acest lucru la sporirea faimei Ţării Năsăudului în lume.

În anul 1956 a ocupat, prin concurs, postul de cercetător ştiinţific la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” din Cluj, unde şi-a desfăşurat activitatea peste cinci decenii. În 1991 obţine titlul de doctor. A efectuat apoi mai multe perioade de specializare în Iugoslavia (1966), Austria (1991-1992 şi 1993), precum şi în Norvegia (1996). Este cunoscut la nivel naţional ca specialist în domeniile: fauna fosilă a cuaternarului din peşterile României, perlele de cavernă, cristalizarea calcit-aragonitului, peşterile de gheaţă, geneza speleotemelor, mediul de cavernă şi mortologia.

Dintre rezultatele deosebite ale profesorului Iosif Viehmann putem menţiona descoperirile „picurul permanent” din peştera Pojar, urma „Omului de Vârtop”, veche de 26.000 de ani şi „stalactitele termoindicatoare” (gheaţă), premiere în ştiinţa speologiei. De asemenea, profesorul Iosif Viehmann este coautor al teoriei „Geze-Viehmann” privind geneza monocristalelor excentrice (cristalictite) din peştera Pojarul Poliţei şi a participat la explorarea şi cartarea peşterilor Tăuşoare (Munţii Rodnei) şi Cetăţile Ponorului (Munţii Bihorului). În 2003 s-a implicat direct într-un experiment de ecologie subterană care a constat în izolare totală, timp de zece zile, în Peştera Vântului.

Rezultatele cercetărilor domniei sale au fost materializate în 212 lucrări ştiinţifice publicate şi comunicate în ţară şi străinătate (14 ţări) şi trei monografii privitoare la speologie. A participat la numeroase manifestări ştiinţifice de specialitate din România, Austria, Belgia, Franţa, Germania, Spania, Norvegia, Iugoslavia şi Ungaria.

Pe lângă activitatea ştiinţifică, profesorul Iosif Viehmann a desfăşurat o intensă şi rodnică activitate didactică, ca profesor universitar asociat, la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Bogdan Vodă” din Baia Mare şi la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava. În această calitate a publicat trei cursuri universitare.

Trebuie menţionată, de asemenea, implicarea activă şi entuziastă a domniei sale în activităţi de popularizare a ştiinţei şi tehnicii, de educare a studenţilor şi elevilor, precum şi preocupările în domeniile artei şi tehnicii fotografice, şi a jazzului. În ultimul domeniu amintit a predat un curs la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj.-Napoca. A ţinut sute de conferinţe cu diapozitive color despre monumentele naturii din România şi străinătate, ştiinţa peşterilor şi geografia continentelor.

Profesorul universitar doctor Iosif Viehmann a fost distins cu numeroase premii naţionale şi internaţionale: Premiul „Emil Racoviţă” al Academiei Române, în 1963, Laureat al federaţiei Belgiene de Speologie, Premiul „Lions International fothe Invaluable Services Rendered for Ecology” în 2003. Este membru al mai multor societăţi ştiinţifice de specialitate din ţară şi străinătate. Face parte din Consiliul Ştiinţific al Parcului Naţional Munţii Rodnei. Din anul 2004 este cetăţean de Onoare al municipiului Cluj-Napoca.

Pentru Năsăud, profesorul Iosif Viehmann a reprezentat un imbold în activitatea ştiinţifică. A susţinut conferinţe de popularizare a ştiinţei în oraşul Năsăud, ultima din ele la Căminul Cultural din Luşca, în toamna anului 2004, având ca scop educarea speologică şi ecologică a tinerilor năsăudeni. Prin strădania domniei sale, peştera Tăuşoarelor a fost conservată şi declarată monument al naturii, aflându-se, împreună cu alte arii protejate, în custodia Academiei Române. Deşi şi-a desfăşurat activitatea la Cluj-Napoca, domnia sa a ţinut legătura în permanenţă cu oraşul Năsăud, constituind un grup de ucenici speologi care au participat şi perpetuat dragostea şi interesul pentru mediul cavernicol şi pentru natură. O mare parte din veneraţii profesori ai liceelor năsăudene i-au fost elevi şi-i păstrează o amintire vie. La împlinirea vârstei de 80 de ani, ca o recunoaştere a meritelor domniei sale pentru promovarea imaginii zonei Năsăudului şi educarea tinerilor din acest perimetru geografic şi spiritual, Consiliul Local Năsăud i-a acordat profesorului Iosif Viehmann titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Năsăud, cu Hotărârea nr. 33/2005.

Acum, la aniversarea celor 85 de ani, îi urăm zile senine, bucurii, sănătate şi tradiţionalul „la mulţi ani!”, atât noi, cât şi primarul oraşului Năsăud, Consiliului Local şi foştii elevi.