Apariţii la Editura Nico

Icoanele pe sticlă de Iernuţeni

Sub sigla Ministerului Culturii şi Cultelor şi a Direcţiei Judeţene pentru Cultură, a cărui director este Nicolae Băciuţ, a apărut volumul „Icoanele pe sticlă de Iernuţeni” semnat de dr. Valer Pop şi drd. Călin Ovidiu Pop. Credincioşii ortodocşi s-au născut cu icoana în casă, fie că oglindea chipul Maicii Domnului sau a Mântuitorului. Printr-o cercetare bine documentată, cei doi specialişti aduc în atenţia publicului date concrete despre începutul picturii pe sticlă în Transilvania, axându-se pe icoanele de Iernuţeni. Cartea este bogat ilustrată inserând fişe ale celor mai vechi icoane din zona Reghinului, începând cu anul 1804. Este important lucru să reuşeşti să redai moştenirea iconarilor pentru generaţiile următoare.

Cartea a apărut cu sprijinul arhiepiscopului de Alba Iulia, Andrei, şi al protopopului Teodor Beldean.

Biserici de lemn din judeţul Mureş

Pictorul Liviu Ovidiu Ştef prezintă albumul „Biserici de lemn din judeţul Mureş” în care nemureşte cele mai importante monumente istorice din această zonă într-o viziune clasico-modernă care nu trădează realul, pictorul „lăsând culorii libertatea să contureze sacrul în teritoriul profan al naturii”, după cum afirmă directorul Editurii Nico, Nicolae Băciuţ. Din cele 154 biserici de lemn care se aflau în 1955 în Mureş, actualmente mai dăinuiesc 60, pictorul hotărându-se ca prin lucrările lui să le redea spre nemurire generaţiilor care vin. Sunt prezente, în carte, toate aceste bijuterii ale credinţei, atât prin lucrarea propriu-zisă, cât şi prin date inserate în limba română, engleză, franceză şi germană, fiind o adevărată carte de vizită pentru patrimoniul mureşan.

Prapurii – credinţă şi artă

La doar 27 de ani, tânărul pictor Claudiu Marcel Naste reuşeşte să editeze o primă lucrare despre prapuri. Proiectul scoate în evidenţă perioada de aur a începutului de manifestare a prapurului, până astăzi, împletindu-se cu esenţa simbolică. Scopul nu este de a reprezenta realitatea, cei de a plasa pe cel credincios în contact direct cu o lume suprapământească, spirituală. Prapurii reflectă exigenţele decorative şi simbolice prin epoca constantină, dar sunt foarte diversificaţi şi conţin forme şi elemente noi, cât şi o tehnică care să desăvârşească imaginea cât mai bine şi să spiritualizeze spaţiul şi timpul. Lucrarea este axată pe două direcţii – liturgică, aflată în ritualurile creştine şi artistico-plastică, dominată de formă. Rigoare, credinţă, inspiraţie, meticulozitate, reflexie, sunt caracteristicile date de Valentin Marica pentru expoziţia „Prapuri” a artistului reghinean Marcel Naste.

Valori ale patrimoniului bisericesc – mărturie de credinţă şi artă

Nicolae Băciuţ prezintă, la editura pe care o coordonează, volumul care adună documente referitoare la simpozionul „Valori ale patrimoniului bisericesc – mărturie de credinţă şi artă”. Proiectul s-a derulat la Lăpuşna, evaluând starea în care se află patrimoniul cultural bisericesc, care a avut de suferit mult în perioada în care legislaţia nu-l proteja. Simpozionul s-a derulat pe două segmente – „Bisericile de lemn – probleme actuale în restaurarea, conservarea şi promovarea lor” şi „Icoanele pe lemn şi sticlă – între artă şi credinţă”. Cu acest prilej a fost organizată şi expoziţia de icoane „Lumină din lumină”. Din judeţul nostru au fost prezenţi la acţiuni Ioan Burcuşel – director şi Ioan Lazăr – referent la Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi scriitoarea şi pictoriţa Melania Cuc. Volumul inserează, pe lângă chipurile nemurite ale participanţilor la sesiune şi în tabăra de creaţie, icoanele realizate de pictori din generaţii diferite, începând cu anul 1804. Un punct aparte îl constituie gândurile despre patrimoniu ale personalităţilor marcante prezente la simpozion.