Asadar,

Aroganţă cu sutien

Voi fi rezumativ:

Toată lumea ştie că Elena (cu toate variantele şi diminutivele lui) este unul dintre cele mai frecvente şi răspândite prenume, cel puţin în onomastica europeană.

Din mitologia antică ne amintim de Elena din Troia; se reţine că ea ar fi fost cauza/ocazia declanşării tragediei războiului troian (nu…”traian”!).

Apoi, din calendarul creştin se iveşte Elena, mama lui Constantin, primul împărat creştin, sărbătoriţi pe 21 mai al fiecărui an.

Enciclopediile o reţin la mare cinste pe Elena (Olena), fiică a lui Ştefan cel Mare, căsătorită cu Ivan cel Tânăr, fiul şi moştenitorul marelui cneaz al Moscovei, Ivan III. În literatură, e de remarcat personajul Elena din ”Faust” al lui Goethe.

În spaţiul românesc, să nu uităm de Ileana Cosânzeana – unul dintre cele mai iubite personaje din basmele noastre populare.

Revenind…pe pământ, să ne amintim cu admiraţie de Elena, soţia domnitorului Ioan Alexandru Cuza, o adevărată Doamnă, nu numai prin calitatea ei oficială de prima Doamnă a Principatelor Române, dar şi prin calităţile ei de femeie: educaţie, nobleţe, fineţe, discreţie, cultură.

După ea însă urmează un serial de Elene nocive în societatea românească. Mă refer la faimoasa metresă a regelui Carol al II-lea (Lupeasca), cea care făcea faţă priapismului regal.

Urmează Elena lui Ceauşescu – întruchipare a ţaţei de mahala – dar care a adus, prin ucenicul pantofar, poporul român la disperare.

Şi cine mai urmează? Da, ea, Elena anilor recenţi, pentru care Caragiale ar jubila: ”Iat-o pe Zoe Trahanache!!”, dar, cu diferenţa că Tipătescu e la Cotroceni, nu prefect al unui judeţ de munte, iar Zoiţica e incomparabil mai versată decât personajul din ”O scrisoare pierdută”. Numai că personajul lui Caragiale va rămâne pentru totdeauna în istoria literaturii române, pe când Elena contemporană cu noi nu va rămâne decât în debaraua unor ani penibili de maimuţăreală democratică. Eventual, cei pasionaţi de anomalii de guvernare, vor găsi, ulterior, în această Elena un exemplar spumos de ministru care să întrunească o grămadă de ”calităţi”, derivate din acelaşi maidan: tupeu, aroganţă, viclenie, infatuare, obrăznicie şi incompetenţă. Şi toate sub umbrela ocrotitoare a Cotroceniului. Deocamdată, comedia continuă. Fiecare timp cu Elena lui.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]