Aspecte ale pregătirii şi participării populaţiei din Comitatul Bistriţa-Năsăud la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918

Lupta maselor populare din judeţul Bistriţa-Năsăud pentru unirea Transilvaniei cu România poartă amprenta unor trăsături specifice determinate de situaţia aparte a acestui judeţ, mai ales după desfiinţarea regimentului grăniceresc năsăudean peste care s-au grefat evenimentele ce au urmat, existent secţiilor locale a partidului social-democrat de la Bistriţa, Năsăud, Rodna, Şanţ. În urma apelului din 2 noiembrie 1918 a Consiliului Naţional Român şi a Sfatului Militar, din toate colţurile Transilvaniei au luat naştere consiliile şi gărzile locale judeţene, orăşeneşti şi comunale.

În cadrul adunării populare din 3-4 noiembrie 1918 s-a întemeiat Consiliul Naţional Român şi Garda din Năsăud.

La 3 noiembrie 1918, când „o mulţime de popor” a fost chemată să hotărască pentru „restabilirea liniştii publice”, oamenii au cerut cu toţii „înlăturarea organelor administrative”, adică a notarului, a primarului, a jandarmului, pe motiv că aceste „organe străine de interesele oamenilor au abuzat de puterea lor oficială” păgubind populaţia românească, lăsând-o fără surse de existenţă în timpul războiului.

Preşedintele adunării, Iuliu Marţian, a declarat că „va purcede din însărcinarea poporului la destituirea organelor administrative şi la dezarmarea jandarmerie”, iar cu armele respective va forma Garda Naţională necesară menţinerii ordinii publice şi a apărării drepturilor româneşti.

În ziua de 4 noiembrie s-a ales biroul Consiliului Naţional Român din Năsăud şi s-a hotărât formarea Gărzii Naţionale, în care vor intra „150 de feciori”, lista urmând să se completeze succesiv pe măsura venirii soldaţilor români de pe front. După constituirea Consiliului Naţional Român au depus jurământul de credinţă Consiliul Naţional Român din Arad, ca reprezentant al naţiunii române, intonându-se apoi imnul naţional.

În cadrul unei adunări generale ţinută la Bistriţa, în 4 noiembrie 1918, s-a constituit Consiliul Naţional Român la Bistriţa-Năsăud. Paralel cu aceasta, s-a format şi Sfatul Naţional Român, comandat de George Triff, care s-a şi pus la lucru, luând toate dispoziţiile trebuincioase pentru asigurarea ordinii publice şi a siguranţei averilor şi a vieţii, organizând şi la sate gărzi naţionale.

Din Consiliul Naţional Român făcea parte căpitanul Anton Nicolae, fost ofiţer în regimentul grăniceresc.

După înfiinţarea Consiliului Naţional Român la Bistriţa, ”Glasul Vremii”, ziarul local şi ziarul ocazional apărut la Bistriţa în 7 noiembrie, lansa chemarea de a fi „mari şi generoşi”, după cum vremurile mari sunt. „Ziarul” chema populaţia la menţinerea ordinii publice şi la siguranţa vieţilor oamenilor din comunităţile lor. Acel ziar chema pe fiecare român „domn sau plugar, ofiţer sau soldat” să se înscrie în Senatul Naţional Român şi să se supună numai ordinelor ce le va trimite senatul. La 7 noiembrie 1918, dimineaţa la ora 7, toţi membrii Gărzii Naţionale Române din Bistriţa, în jur de 400.500, în frunte cu comandantul lui, George Triff, au depus jurământul de credinţă Consiliului Naţional Român din Arad. Depunerea s-a făcut într-o atmosferă sărbătorească plină de entuziasm, feţele celor prezenţi erau brăzdate de lacrimi de fericire „în fine sosit ceasul fericit al neamului”.

La începutul lunii noiembrie 1918, în toate localităţile Comitatului Bistriţa-Năsăud s-au format consilii naţionale şi gărzi naţionale locale.

Anton Nicolae s-a ocupat de formarea gărzilor naţionale din Comitatul Bistriţa-Năsăud.

În prima parte a lunii noiembrie 1918 soseau scrisori pe adresa consiliilor naţionale din Bistriţa-Năsăud, ce anunţau formarea consiliilor naţionale.

Consiliul Naţional Român de la Năsăud şi-a extins activitatea şi în zona Rodnei.

La 15 noiembrie 1918, Consiliul Naţional Român a luat hotărârea convocării Marii Adunării Naţionale de la Alba Iulia, adunare ce trebuia să fie constituită din întreaga populaţie românească pentru a afirma ferm în faţa opiniei publice mondiale hotărârea lor de autodeterminare şi de unire cu România.

La 21 noiembrie 1918, opinia publică din România a aflat despre hotărârea adunării publice de la Alba Iulia.

Activitatea de popularizare în sprijinul Adunării de la Alba Iulia s-a făcut în tot Comitatul Bistriţa-Năsăud cu sprijinul lui Enea Grapini, originar din Şanţ, membru al C.N.R. care a înfiinţat organizaţii la Şanţ, Rodna, Năsăud, Bistriţa.

Mişcarea pentru unire s-a împletit cu mişcarea îndreptată împotriva profitorilor de pe urma războiului. În acest sens exemplificăm revolta bistriţenilor din zona Hrube, care au venit spre centrul Bistriţei strigând „jos cu domnii” şi trăgând focuri de armă. Mişcarea a fost înăbuşită, iar oamenii au fost împrăştiaţi, lăsând jertfă un mort şi un rănit. O altă revoltă a avut loc la Şieuţ, unde oamenii au fost liniştiţi de Anton Nicolae şi de Gavril Tripon, preşedintele consiliului naţional, care au împărţit răzvrătiţilor alimente din hambarele contelui Lazăr.

În această perioadă aproape în toate colţurile judeţului au avut loc mişcări populare. De multe ori oamenii se îndreptau spre Bistriţa ori spre Năsăud pentru a se răfui cu banca ungurească care a încasat cu sila împrumuturile de război. Garda din Năsăud a oprit cu greu o revoltă a oamenilor din comitat după ce a primit de la C.N.R. Bistriţa 50 de puşti şi o ladă de muniţie.

În 7 noiembrie s-a înfiinţat Comenduirea generală a Văii Someşului condusă de Iulian Marţian.

În prima decadă a lunii noiembrie s-au constituit gărzi naţionale române. În fruntea C.N.R. Bistriţa a fost numit Gavril Tripon.

Plecarea la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia s-a făcut cu un tren special prevăzut cu drapele româneşti, care a fost întâmpinat la Prundu Bârgăului de populaţia celor 8 comune de pe această vale: Rusu Bârgăului, Josenii Bârgăului, Susenii Bârgăului, Prundu Bârgăului, Bistriţa Bârgăului, Tiha Bârgăului şi Mureşenii Bârgăului, după aceea s-au sfinţit steagurile comunelor de pe Valea Bârgăului.

La 27 noiembrie s-au ales cei 5 delegaţi ai C.N.R. Năsăud pentru Marea Unire.

Plecarea la Alba Iulia s-a făcut sâmbătă dimineaţa. A doua zi, delegaţia bistriţeană a fost alături de delegaţiile oficiale şi de zecile de mii de oameni veniţi din toate colţurile ţării să-şi exprime propunerile pentru hotărârea de la Alba Iulia.

prof. Măgeruşan Virginia

Şcoala Generală „Ştefan cel Mare” Bistriţa

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]