Atenţie crescători de porci Bazna şi Mangaliţa! Evitaţi CONSANGVINIZAREA dacă vreţi să obţineţi purcei performanţi!

N-am avut intenţia să abordez încă acest subiect de genetică aplicată în zootehnie, esenţial şi totodată relativ delicat – (şi nu la îndemâna înţelegerii oricărui neiniţiat) - dacă un bun  bun prieten din copilărie nu mi-ar fi  relatat foarte dezamagit că scroafa lui de rasa Mangaliţa, cumpărată tocmai de prin judeţul Bihor, i-a fătat recent doar trei purcei dintre care doi vii şi viabili şi unul mort care avea numai trei picioare. Şi asta deşi aflată la prima fătare, scroafa are o greutate de 120 de kg. Prima întrebare pe care i-am pus-o prietenului a fost: Cu ce vier s-a montat scroafa? Raspunsul a fost: Cum cu ce vier? Cu vierul pe care l-am cumparat deodata cu ea, ca să-i înmulţesc în rasă curată, să nu-i corcesc.

Continuând să-mi întreb prietenul care-mi solicitase sfatul, am aflat că el făcuse cea mai mare greşeală care se poate face în creşterea oricărei specii de animale. A cumpărat anul trecut doi purcei splendizi de rasa Mangaliţa Roţie, frate şi soră, proveniţi dintr-unul şi acelaşi cuib de purcei al mamei lor, deci având atât mama cât şi tatăl unii şi aceiaşi. Împerecherea între astfel de vieţuitoare se numeşte în întreg regnul animal INCEST.

Împerecherea între animale având strămoşi comuni se numeşte în zootehnie CONSANGVINIZARE şi ea este mai apropiată – cazul incestului - sau mai îndepărtată, funcţie de câte generaţii libere sunt între partenerii de împerechere (veri primari, veri de gradul doi sau trei, unchi cu nepoata de soră, ori de văr etc. Din lipsa de spatiu in ziar nu pot dezvolta subiectul, dar cine nu inţelege se poate documenta din orice dicţionar ori tratat de biologie ori de zootehnie generală, ori de genetică animală ori pur şi simplu scriind pe internet pe google cuvintele: consangvinizarea la porci  sau mai explicit Efectele depresiunii consangvine la porci).

Mi-am amintit însă că nu cu mult timp în urmă un distins domn director a aruncat la maculatura – la topit — multe tratate din diverse domenii agricole pe motiv că “doar adună praf în birou”, că sunt de pe vremea raioanelor lui Gheorghiu Dej şi că oricum astăzi toată acea informaţie de specialitate poate fi accesată de pe internet. Amabil , respectivul coleg mi-a spus atunci, citez din memorie, “Ia-ţi  câte vrei dintre aceste vechituri, dacă vrei să aibă în ce să se adune praful, moliile şi păduchii de carte”.

Într-una din acele “vechituri” care se intitulează “Lucrări ştiintifice ale I.C.Z., vol XVI, Edit. Agro-Silvică de Stat, anul 1958 de la pag. 437 până la pag 453, deci pe 16 pagini, este publicată comunicarea ştiinţifică “Date preliminare ale consangvinităţii la rasa BAZNA”,  autori Derlogea V., Gurău L. şi colaboratorii. În acel experiment, între anii 1953 şi 1958 s-au studiat şi analizat la fosta S.C.Z. Bonţida, 257 de loturi de purcei de reproducţie şi respectiv grăsuni –godini - în creştere şi îngrăşare a câte 5 până la 7 capete în fiecare lot, din care 125 de loturi proveneau din împerecheri neconsangvine fie intre parteneri Bazna, fie intre scroafa Bazna şi vier Sattelschwein, reprezentand 49% din efectivul cercetat şi 132 de loturi –51% din efectivul cercetat - grăsuni  proveniţi din împerecheri consangvine şi anume: 13 loturi din împerecheri frate x soră, 7 loturi din împerecheri tată x fiică, 53 de loturi din împerecheri între semifraţi — tatăl comun şi mame diferite, 22 de loturi din împerecheri consangvine apropiate -veri între ei şi 37 de loturi din împerecheri consangvine moderate - veri de gradul 2 sau 3 ori stră-unchi cu stră-nepoata).

Prezentate în cea mai concentrată sinteză posibilă şi telegrafic, rezultatele depresiunii consangvine au fost următoarele.

Cel mai puternic regres de consangvinizare s-a înregistrat la împerecherile incestuoase de tip frate x soră sau tată x fiică absolut toţi indicii atât cei de reproducţie – fecunditate, prolificitate, pierderi post fătare precoce etc., cât şi indicii de productivitate – precocitatea, indicele de conversie al hranei, sacrificări de necesitate şi mortalităţi pe parcursul îngrăşării etc. - au fost în aceste situaţii cu 35 până la 45 % mai mici comparativ cu loturile provenite din părinţi neconsangvini.

1.   Regresul de consangvinizare se diminuează  şi indiciile de reproducţie şi productivitate cresc cu atât mai mult – direct proporţional - cu cât părinţii godinilor au fost mai îndepărtaţi genetic -neamuri mai îndepartate. În medie, la toate loturile provenite din părinţi înrudiţi scroafele au fătat 7,2 purcei din care s-au înţărcat între 5,5 si 6,8 purcei /scroafă, comparativ cu scroafele provenite din părinţi neînrudiţi care au fătat în medie câte 10,5 purcei şi-au înţărcat în medie câte 9,7 purcei / scroafa.

2.   Când porcii la îngrăşat proveniţi din părinţi neînrudiţi au atins greutatea de 100 kg/cap  în viu cu-n consum specific de 4.5-5.5 U.N./cap, porcii proveniţi din consangvinizare de-abia dacă atingeau greutatea de 55-85 de Kg/cap in viu , cu un consum specific de 5,8 pana la 7.2 U.N./Cap.

Din păcate, cele 16 file cu rezultatelă in extenso ale acestui experiment sunt foarte greu de concentrat  într-o sinteză telegrafică de câteva fraze cât permite spaţiul limitat din ziar. Dar se făcea cercetare zootehnică ca la carte şi-n anul 1958, inainte de apariţia internetului şi-a globalizării mondiale. Atunci aveam porci. Acum avem inflaţie de ştiinţă zootehnică pe internet, dar nu prea mai avem porci. Bizar. Nu degeaba un fin de-al meu, vicilic – gazdă mare - cu vreo 60 de vite în grajd şi vreo 50 de hectare de pădure din Vatra Dornei a compus urmatoarele versuri cand le-a cumparat primul P.C. copiilor lui: Pe la vară la polog, Veţi face porşori-căpiţe- pe blog…

                 Într-un episod următor voi arata şi câteva aspecte de etologie – ştiinţa comportamentului animalelor - deosebit de interesante care apar în cazul  împerecherilor consangvine la porcii De Bazna, precum şi o întâmplare, cu mulţi martori încă în viaţă, petrecută în comuna Sânmihaiu de Câmpie din judeţul nostru prin anii 1988-1989, legată strict de efectele depresiunii consangvine la porcii De Bazna.

Până atunci să nu uitaţi însă versurile din cântarea religioasă care spune că “Şi pentru tot ce vă învăţ, Cu gând curat şi fără preţ, Eu nu aştept nimic în plus, Răsplata mea este Iisus!”.

Rog stimaţii cititori să primească asigurarea celei mai distinse consideraţii.

 Ing. zootehnist şi jurist  Traian Ioan Andron

 

.

Comentarii

07/03/18 10:42
Comentator

Pai vedeti ? Deja se intrevede o noua meserie profitabila. Va cumparati un mascul viguros, va cumparati o remorcutza specifica si-l plimbati pe "GHITZA" peste tot la "montat" ... pe bani ... bine-nteles, ca in ziua de astazi si privitul pe geam deja nu mai este gratis...

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]