Babilon plastic la Galeriile U.A.P. „Arcade 24” Bistriţa

„Arta singulară, termen umbrelă, o realitate unică şi stranie. Unică, arta înseamnă individual, remarcabil, ciudat. Aproape toţi creatorii din această categorie sunt artişti autodidacţi. Vă prezentăm un univers artistic a cărui forţă, originalitate şi imaginaţie creativă sunt extraordinare, dincolo de toate regulile, departe de orice influenţe culturale. Aceşti artişti pot vedea arta peste tot, în orice formă obişnuită. Pictura lor are o linie foarte intimă şi în acelaşi timp, o dimensiune universală. Pentru acest tip de artist, istoria artei nu există, el reîncepe totul, ca un creator adevărat. Uneori priveşte fix, intens, un obiect banal pentru noi, pentru alţii, dar se pare că el îl vede pentru prima dată. Îl transformă într-o imagine halucinantă. Caracterul internaţional al proiectului permite să aveţi o vedere panoramică. Pentru a vă face o idee despre importanţa acestui fenomen, Arta Singulară, e suficient să priveşti pe hartă: Franţa, Portugalia, Elveţia, Germania, Anglia, Brazilia, Algeria USA, Maroc, Tunisia, Belgia, România. Ce-l împinge pe om să vrea să pună etichete, să catalogheze, să clasifice orice creaţie, să o închidă într-o definiţie, un stil, o expoziţie artistică? Cel mai frapant exemplu este cel al artei brute. Poetul Rilke şi artişti germani, precum Paul Klee în 1912, declară că arta nebunilor trebuie luată profund în serios. În acelaşi timp, Kandindky denunţă arta academică şi afirmă că nu-l interesează arta nebunilor, ci „arta spontană a persoanelor internate”. În căutările lor suprarealiştii vor folosi hipnoza, drogul, visul, alcoolul, toate mijloacele pentru înlăturarea cenzurii inconştiente provocată de cultura academică occidentală. Poetul Andre Breton scrie: „Dacă profunzimile spiritului nostru ascund stranii energii capabile să le dezvolte pe cele de la suprafaţă sau să lupte cu succes împotriva lor, există tot interesul să le captăm”. Fascinaţia exercitată de această formă de artă liberă asupra artiştilor, istoricilor, medicilor, intelectualilor… este atât de mare încât îngrijorează unele partide politice. În 1937, naziştii vor organiza expoziţia de „artă degenerată”, desenele pacienţilor bolnavi mintali ai lui Prizhorn stau alături de picturile moderne ale lui Nolde, Chazall, Beckmann, Klee şi… „este evident că pentru artiştii reprezentaţi, întreaga realitate nu este decât un vast bordel”, afirmă catalogul. (Oricum, mai puţin decât lagărele sau ghetourile de concentrare naziste – n.n.).

În 1945, Breton şi Dubuffet creează „Compaguie de l’Art Brut” şi depun termenul de „Art Brut” aşa cum se depune un „brevet”… Am citat dintr-un preambul din catalogul expoziţiei de excepţie, deschisă 3 săptămâni la Bistriţa, o panoramă a picturii totale, singulare, postmoderne, neacademice, revoluţionare, pop, beat, primitive, psihanalitice şi obsesive, un Babilon plastic terrian, internaţional ce trebuie văzut, ca o panoramică plastică internaţională, de fiecare dintre noi, ca o posibilă direcţie a artei totale a viitorului, poate, sugerăm noi, cu o schimbare de orbită tematică, de la una terestră la una cosmică. Cosmopictura!!! Arta singulară contestatară a oricărui tabu social, politic, rasial, cultural etc.

Dintre artiştii singulari prezenţi, din cei 100 ai expoziţiei plastice internaţionale, amintim pe Laurenţiu Dinişca (România), Nicolas Dainu (Franţa), Patrick Jannin (Franţa), Serge Mazet (Franţa), Nicole Renault Bidaun (Franţa), Eddy Vitalone (Franţa), Zohra Saher (Maroc), Petru Diaconu (România), Angela Szabo (România), Ledder Pierre (Franţa), Mario Chichoro (Portugalia), Jean Tirilly (Franţa), Carles Tobra (Spania), Baptistatunes (Portugalia), Abdelaziz Ledhari (Tunisia), Kurt Haas (Elveţia), Alain Lacoste (Franţa), Charles Lassiter (SUA), Rosemarie Koczy (Germania), Madge Gill (Anglia), Magie Daemus (Belgia), Pelosi Marilena (Brazilia), Joseph Barbiero (Italia), El Roy (Algeria) etc.

La vernisajul expoziţiei sugeram criticului de artă Oliv Mircea, pictorului Marcel Lupşe şi organizatorului expoziţiei în România, pictorul Laurenţiu Dinişcă, că şi din Bistriţa ar putea include lucrări din expoziţiile anuale STOMPAN, ne refeream la mai tinerii creatori plastici: Radu Hangsanu, Cristina Cărăbuş, Ovidiu Marian, Ovidiu Pop, Georgiana Vrânceanu, Cristian Tîrnovan, Claudia Neamţiu etc. O expoziţie nonconformistă, un „salon al refuzaţilor” internaţional, cu vădite, totuşi, influenţe din arta 3D, suprarealişti: Paul Klee, Kandinsky, Gustavo Klimt, Chagall, Nolde, dar şi din arta primitivilor, arta africană, arta sud-americană, arta arborigenilor etc. Avangardă şi experiment plastic la Bistriţa!

Un eveniment plastic internaţional, de excepţie, de vizionat la Galeriile U.A.P. „Arcade 24” din Bistriţa, unul dintre cele mai importante de la inaugurarea Galeriei de arte!!!

Un Babilon plastic, o artă singulară a arhietipurilor terestre şi umane şi, de ce nu, şi cosmice, o artă a ideilor, artă auriferă a spiritului nostru astral.