Batalionul I Grăniceresc de Gardă, o pagină mai puţin cunoscută din istoria Năsăudului (1933-1940)

,,Singurul lucru nou în lume este istoria pe care nu o cunoaştem’’ ( Fustel de Coulangel )

        Cartea document,, Batalionul I Grăniceresc de Gardă’’, apărută recent la Editura ,,Mega’’din Cluj-Napoca, confirmă ideea că, cei care sunt datori să realizeze cercetarea trecutului sunt istoricii, singurii care au capacitatea să ajungă la izvoare, să extragă din ele adevărul şi să-l explice publicului. Iată cum, oameni pasionaţi de acest domeniu, ca Adrian Onofreiu, Dan Lucian Vaida şi Ioan Cordovan, ,,scormonind’’ prin documentele de arhivă, au ajuns să descopere o pagină de istorie mai puţin cunoscută a Năsăudului, sau despre care se ştia foarte puţin. E vorba de Batalionul I Grăniceresc de Gardă, înfiinţat de Carol al II-lea în anul 1933.

       După cum menţionează cercetătorii amintiţi, ideea unei asemenea cărţi  s-a născut odată cu descoperirea a două fotografii, care reprezentau imagini cu regele Carol al II-lea în vizită la Năsăud : una în cadrul Arhivelor Naţionale din Bistriţa, de către Adrian Onofreiu şi alta, la instituţia similară din Piteşti, de către Ioan Cordovan.  Cei doi împătimiţi de trecutul istoric al judeţului nostru au pornit în căutarea documentelor care atestă existenţa acestei formaţiuni militare. După un efort susţinut şi nu lipsit de greutăţi, au scos la iveală materiale inedite, care dovedesc că, la Năsăud a existat în perioada amintită un batalion cu acest nume,  având menirea de a fi continuatorul vechiului regiment năsăudean . Era un semn de recunoaştere şi de admiraţie faţă de aceşti locuitori pentru faptele lor de arme. Soldaţii şi ofiţerii recrutaţi erau descendenţi ai foştilor grăniceri şi purtau uniforme de gală ce-i deosebea de celelalte categorii de militari.

     Ideea înfiinţării acestui batalion se leagă  şi de amintirile regelui Carol al II-lea din perioada petrecută la Bistriţa (1919 ), ,,de impresia impecabilă pe care i-au lăsat-o unităţile militare de aici, unde fusese trimis ca locotenent, dar şi de retrăirea vizitei din anul 1920, care a avut ca obiectiv o vânătoare de cocoşi sălbatici în Munţii din Valea Someşului’’.

      Studiul introductiv al col. (r.)Ioan Cordovan este o valoroasă sinteză a evoluţiei  acestui batalion de elită, privind organizarea şi reorganizarea lui, asigurarea logisticii, stabilirea sediului garnizoanei, participarea la operaţiunile militare.

       Documentele prezentate au o succesiune cronologică şi istorică, fiind reproduse întocmai cu originalele. Sunt înserate aici : Decretul regal privind înfiinţarea Batalionului grăniceresc năsăudean, Memorii ale reprezentanţilor foştilor grăniceri năsăudeni, Scrisori, Procese verbale, Ordine  militare de zi, Discursuri, Tabele cu militarii batalionului, Articole din ziarele vremii, Răspunsuri ale reprezentanţilor Curţii Regale, Consemnări , Note, Circulare, Relatări, Festivităţi, Defilări, Sărbătoarea depunerii jurământului în faţa M.S, regele Carol al II-lea, Dări de seamă, Dispoziţii, etc. O mare parte a documentelor ( în special a memoriilor şi discursurilor) poartă semnătura unei personalităţi importante a Năsăudului: Iuliu Moisil.

        Cartea este însoţită de un set de 23 de fografii alb-negru, provenite din colecţiile instituţiilor specializate, dar şi din surse private. Atât textele, cât şi imaginile au fost prelucrate de Rodica Pop şi Dumitru Rotari de la muzeul năsăudean, cărora editorii ţin să le mulţumească pentru ajutorul acordat. Prin  aceste documente, istoria Năsăudului devine mai bogată, graţie unor oameni preocupaţi să scoată la lumină fapte şi evenimente mai puţin cunoscute.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]