Biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” Beclean, la o nouă resfinţire, în anul Centenar al Marii Uniri

 Referitor la Beclean, şematismele Eparhiei Greco-Catolice de Cluj - Gherla menţionează următoarele: „Parohie veche, trecută la Sfânta Unire în 1700”. Cu precizarea noastră că este vorba de o parohie ortodoxă. În sprijinul acestei afirmaţii, două dovezi, incontestabile, ne stau la îndemână. Prima este mărturia lui Ion Creangă despre originea sa ardeleană. „Când am venit eu cu tata şi cu fraţii mei, Petrea şi Vasile şi Nică, din Ardeal în Pipirig, acum şaizeci de ani trecuţi, unde se pomeneau şcoli ca a lui Baloş în Moldova? Doar în Iaşi să fi fost aşa ceva şi la Mănăstirea Neamţului, bunicul mâne-ta, Smărandă, al cărui nume stă scris şi astăzi pe clopotul bisericii din Pipirig. Ciubuc clopotarul tot din Ardeal ştia puţină carte, ca şi mine; şi apoi a pribegit de acolo ca şi noi, s-a tras cu bucatele încoace, ca şi moş Deliu din Vânători şi alţi oameni, din pricina papistăşiei, din cât ştiu eu.” (Teodor Tanco, „Lumea transilvană a lui Ion Creangă”, Ed. Virtus Romana Rediviva, 1999). A doua mărturie aparţine criticului literar din Iaşi, Dan Mănucă. Într-un interviu publicat în 1996 în revista „Convorbiri literare”, acesta afirmă, printre altele: „Pe linie paternă sunt ardelean. Pe la mijlocul secolului XVIII, străbunicii mei din Beclean au emigrat în Moldova, fiindcă n-au vrut să renunţe la credinţa lor strămoşească – Ortodoxia”.

În 1734 la Beclean exista o biserică de lemn, edificată înainte de unire, pe strada Clejei (azi 1 Decembrie 1918), pe locul actualului locaş, dar cu intrarea din stradă. Biseria a fost construită de popa TOADER, primul preot menţionat în documentele vremii: „Vechi vizitaţii canonice în Ardeal de Zenovie Pâclişanu.

Din păcate, alte date despre această biserică nu avem şi nici nume de preoţi nu se mai cunosc până în anul 1800, când începe construcţia unei noi biserici, primul locaş din zid de piatră şi cărămidă, al cărei paroh era arhidiaconul Constantin Gyulaj. Biserica a fost construită cu sprijinul material al credinciosului Şuteu Pintea, un gospodar înstărit, cu mari proprietăţi imobile, fapt menţionat şi de inscripţia pe o piatră de granit fixată în zidul din interiorul altarului. Textul, în limba latină, tradus în româneşte, este următorul: „Acest locaş se dă în folosinţă, spre lauda lui Dumnezeu, în timpul guvernării lui Francisc II şi a administrării lui Francisc Bethlen şi a soţiei sale Banfy Susana, văduva Cristina Kemeny III DC Dusardin Barbara, precum şi a D. Sigismund Ijekey pe când păstorea arhidiaconul Gyulaj Constantin şi popa Maxim şi care a fost edificat timp de patru ani cu colaborarea lui Şuteu Pintea şi soţia sa Toram Varvara 1800-1804”.

În 1834, arhidiaconul Gyulaj Constantin se stinge, parohia trecând în administraţia preotului Vasile Silaşi (1834-1854), tatăl strălucitului cărturar Grigore Silaşi, născut în Beclean. Sub pastoraţia sa, biserica este reparată, faptul fiind consemnat şi prin inscripţia de pe vechea poartă de lemn: „Renovat 1837”, poartă care se află în prezent la Muzeul Grăniceresc din Năsăud. Alte reparaţii se mai execută în jurul anului 1900, sub pastoraţia parohului Grigore Puşcariu (1885-1914), când biserica este înzestrată cu un nou iconostas şi cu cărţi bisericeşti ornate.

În perioada 1924-1947, Becleanul a fost vizitat de patru ori de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu: 24 mai 1924, 20 noiembrie 1935, cu ocazia consacrării Bisericii Buna Vestire, 19 iunie 1943, în perioada Dictatului de la Viena, când şi Becleanul se afla sub ocupaţie hortistă, ca să revină la Beclean pentru ultima oară în octombrie 1947.

În toamna anului 1948, credincioşii greco-catolici revin la  credinţa ortodoxă.

În perioada 1938-1971, Becleanul este păstorit de preotul Toma Bulea. În 1958 se propune construirea unei noi biserici, „cea existentă fiind veche, de peste 150 de ani şi neîncăpătoare”.

În 1959 este înlocuit iconostasul, „vechi şi degradat”, cu unul nou, din lemn de stejar, fiind confecţionate şi două strane din acelaşi material.

În 1961(an în care se desfiinţează raionul Beclean şi protopopiatul din localitate), se repară biserica, în interior şi exterior, şi este pictată o mare icoană în ulei. În 4 iunie 1961 este resfinţită de P. S. Teofin Herineanu, episcopul ortodox de Cluj. În 1962 este înlocuit acoperişul de draniţă cu învelitoare de tablă. În 1963 se introduce lumina electrică. Resfinţirea bisericii are loc în acelaşi an, de Rusalii.

În 1970, luna mai, inundaţii de proporţii provoacă mari pagube în oraş şi îşi pierd viaţa 17 locuitori ai Becleanului, iar în 1971, preotul Toma Bulea se pensionează (după 44 de ani de slujire, din care 33 de ani la Beclean), parohia fiindu-i încredinţată părintelui Valeriu Filimon (1971-1999). În acelaşi an, la Beclean se înfiinţează a doua parohie ortodoxă, fiindu-i cedată Biserica Bunavestire, preot paroh Ioan Giurgiuca.

În 1972, o furtună devastatoare (care a durat doar 12 minute!) a descoperit biserica, iar în 1974, locaşul este demolat, cu excepţia turnului şi începe construcţia unei noi biserici, din cărămidă şi cu centură de beton armat. Bolta din lemn. Interiorul bisericii a fost pictat de Vasile Moţoc din Bistriţa. În 1986 au fost demolate casa parohială şi casa cantorală, aflate într-o stare avansată de degradare. În acelaşi an începe construcţia unei case parohiale cu etaj, iar în 1988 termină parterul şi preotul Valeriu Filimon se mută aici cu familia.

În 1994, se introduce gazul metan în biserică, iar în noiembrie 1999, preotul trece, pe neaşteptate, la cele veşnice şi este înmormântat în Cimitirul Central din Cluj.

În 2000, parohia, devenită vacantă, este încredinţată, prin concurs, părintelui Vasile Cherhaţ. Din acest moment, pentru Parohia Ortodoxă Beclean I începe o nouă etapă. O etapă de transformări novatoare: reparaţii în exterior, de la acoperiş şi până jos, la fundaţie: tencuieli noi şi zugrăveli, învelitoarea acoperişului este înlocuită  cu una nouă din tablă indab. Se construieşte un nou gard împrejmuitor, din beton şi fier forjat, un frumos altar de vară, o troiţă de lemn confecţionată de meşteri maramureşeni, două cruci de marmură albă, donaţii ale unor credincioşi din Beclean.

În interiorul lăcaşului au fost, de asemenea, executate lucrări de renovare: înlocuirea geamurilor şi uşilor cu altele noi, un nou iconostas, pictat de Alin Iuga din Becleaan (tot lui îi aparţin şi picturile din pridvorul bisericii, picturi în ulei).

În 2017, se execută şi pictura interioară a bisericii, de o echipă coordonată de Constantin Bumbu din Ciceu Giurgeşti. O lucrare impresionantă, în tehnica frescă umedă, o pictură care,  am mai spus-o şi cu alt prilej, respectă canoanele artei bizantine, păstrând însă amprenta şcolii româneşti de pictură religioasă: Chipul sfinţilor, spiritualizat, este grav, solemn, cufundat în hăul unei mistuitoare reculegeri, marcat şi de o smerenie pe care, fără îndoială, au avut-o şi artiştii atunci când au realizat această lucrare, smerenie care nu poate veni decât dintr-o credinţă adâncă, confirmând sugestiv adevărul eminescian potrivit căruia: „Credinţa zugrăveşte icoanele în biserici”. Prin compoziţia lor, prin luminozitate şi cromatică gravă, lucrările acestea reprezintă şi un mod de a exprima măreţia celor mai înalte realităţi, care este cea a lui Dumnezeu. În faţa lor, devii prizonierul fericit al bucuriei care te întâmpină prin zeci de ferestre. 

Lucrări de modernizare au fost efectuate şi la casa parohială, prin extinderea şi la etaj a instalaţiei de gaze naturale. Pavaj nou, mult spaţiu verde şi flori în curtea celei mai vechi biserici româneşti din Beclean. Biserica Ortodoxă „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”.

Şi dacă tot ne aflăm în anul centenar al Marii Uniri, se cuvine să amintim cititorilor noştri că, în urmă cu 100 de ani, evenimentele ce au premers Marea Unire din 1918 au fost bogate şi la Beclean. Pentru a participa la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia,  în cercul electoral al localităţii au fost aleşi cinci deputaţi: dr. Octavian Pavelea şi Vasile Chendreanu din Beclean, Teodor Pascu din Chiochiş, Elie Iuga din Arcalia, şi Iuliu Sonea din Cociu. Evenimente care au loc în timpul pastoraţiei preotului-protopop Ştefan Buşiţia, care a fost şi preşedintele Despărţământului ASTRA Beclean, al Casinei şi al Ligii antirevizioniste. A fost distins cu Coroana României în grad de Ofiţer.

Duminică, 8 iulie 2018, după aproape o sută de ani de la aceste evenimente, Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil din Beclean, veche (ca instituţie) de peste trei secole, a fost – pentru a câta oară? – resfinţită. De data aceasta, în centrul memorabilului eveniment s-a aflat Î. P. S. Andrei, Arhiepiscop şi Mitropolit de Cluj.

La sosire, Înaltul Ierarh a fost întâmpinat de un important sobor de preoţi, în frunte cu protopopul de Beclean, preotul Doru Zinveliu, de părintele paroh Vasile Cherhaţ, de numeroşi credincioşi care, cu toată ploaia binefăcătoare, au ţinut să participe la acest înălţător moment duhovnicesc. De asemenea, înaltul ierarh a fost întâmpinat de ministrul Ioan Deneş, de vicepreşedintele Consiliului Judeţean – Vasile Puica, şi de primarul oraşului, Nicolae Moldovan.

          Mitropolitul Andrei, împreună cu soborul de preoţi, a oficiat slujba de resfinţire a Bisericii cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” prin stropirea cu apă sfinţită şi prin ungerea cu Marele şi Sfântul Mir. În Sfânta Masă a Altarului sunt aşezate moaşte de mucenici, moaşte aduse de lângă Ierusalim. „Biserica aceasta este minunată, de asemenea, pictura, spunea Mitropolitul Andrei, care a rezumat prin câteva versuri dintr-o poezie de Tudor Arghezi întreaga ceremonie: Altarul ca să fie/ Pietrele să ţie/ Cer inima şi viaţa/ Zidită-n temelie.

          Afară, deşi ploaia n-a contenit, s-a oficiat apoi Sfânta şi Dumnezeiasca liturghie în faţa sutelor de credincioşi, la care înaltul ierarh a rostit un pilduitor Cuvânt de învăţătură, pe care l-a intitulat „Domnul Iisus Hristos, doctorul sufletelor şi al trupurilor”, făcând referire la teologia bolii, la faptul că sănătatea este un echilibru foarte fragil între puterile vieţii ce vin de la Hristos şi puterile ce vin de la cel rău. Iar misiunea tămăduitoare se săvârşeşte peste tot, dar în special în Sfânta Biserică, tainele prin care ne tămăduim durerile sunt spovedania şi taina Sfântului Maslu. Mitropolitul Andrei ne-a îndemnat să fim oameni buni, încheind Cuvântul de învăţătură reproducând din Psalmul 102 a lui David: „Binecuvântează suflete al meu pe Domnul şi nu uita toate răsplătirile Lui. Pe Cel ce curăţeşte toate fărădelegile tale, pe Cel ce vindecă toate bolile tale; Pe Cel ce izbăveşte din stricăciune viaţa ta, pe Cel ce te încununează cu milă şi cu îndurări” (Psalmul 102, 2-4).

          Au fost prezenţi consilierul cultural al Arhiepiscopiei, pr. dr. Vasile Nemeş, lectorul univ. dr. preot Adrian Podaru, precum şi preotul reformat, Janos Szakacs. A fost hirotonit întru preot diaconul Vlad Cristian.

          Părintele paroh Vasile Cherhaţ, aflat la a cincea sfinţire, a mulţumit mitropolitului Andrei pentru Cuvântul de învăţătură şi pentru faptul că s-a aflat în mijlocul credincioşilor din Beclean şi a venit să binecuvânteze eforturile noastre, realizate în ultimii ani, de înnoire a lăcaşului nostru de rugăciune. Iată, de 39 de ani de când s-a construit această biserică şi a fost târnosită de vrednicul de pomenire Arhiepiscopul Teofil, astăzi, după atâta timp, ne bucurăm din nou de prezenţa unui ierah în mijlocul nostru. Totul a început din dorinţa mea de a face o restaurare a vechii biserici, o reînnoire, apoi o resfinţire a acesteia. Şi, iată că, bunul Dumnezeu ne-a ajutat să facem acest minunat lucru. Pentru această, mulţumesc bunilor mei credincioşi, Consiliului Parohial, Comitetului Parohial, sponsorilor, pictorului Constantin Bumbu, domnului Nicolae Câmpean, domnului Alin Iuga şi tuturor celor care au contribuit la înfrumuseţarea acestui lăcaş de rugăciune.

          Pentru vrednicia de care a dat şi dă dovadă, părintele Vasile a primit din partea Mitropolitului Andrei cea mai înaltă distincţie a Mitropoliei: Crucea Transilvană. De asemenea, părintele Adrian Cherhaţ, doctor în teologie şi inspector şcolar, a fost ridicat la rangul de iconom stavrofor. Au fost acordate diplome de aleasă cinstire Consiliului Parohial – prim epitrop Isip Leon şi Comitetului de Femei – preşedinte Susana Covaci. Un scurt cuvânt de mulţumire adresat Mitropolitului Andrei a rostit şi protopopul Doru Zinveliu.

          Agapa frăţească, liturghie după liturghie, a încheiat o minunată zi de sărbătoare, de înaltă şi binefăcătoare trăire duhovnicească.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]