Bistriţa la înălţime! Mădălina Mârza – trofeul, Cristina Bugnar - premiul II şi Alexandru Pugna în recital la Fesitvalul „Drăgan Muntean”

Consiliul Judeţean Hunedoara, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Centrul Cultural „Drăgan Muntean” Deva şi Primăria municipiului Deva au organizat cea de-a IV-a ediţie a Festivalului Concurs-Naţional de Interpretare vocală a cântecului popular românesc „Drăgan Muntean”. Evenimentul, care s-a derulat la Centrul Cultural „Drăgan Muntean” Deva, a adus în faţa juriului nu mai puţin de 30 concurenţi din toate zonele ţării.
În urma prestaţiei concurenţilor, juriul, condus de prof. univ. dr. Ioan Bocşa de la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, a hotărât ca trofeul să ajungă în judeţul Bistriţa-Năsăud prin Mădălina Ancuţa Mârza, din Reteag, care cu doina „Mamă, doru dumitale” şi cântecul „Mare-i, mamă, al meu sat” (din repertoriul Valeriei Peter Predescu) a avut un punctaj foarte bun. Premiul II a fost primit de Cristina Bugnar, bârgăuanca interpretând doina „Am o turmă de oi multe” şi cântecul „Azi îi joc în sat” din repertoriul propriu.
Din juriul de specialitate, alături de Ioan Bocşa, au făcut parte Gelu Furdui, Gelu Stan, Mariana Deac, Mariana Anghel, Dorin Grama, dar şi bistriţeanul Alexandru Pugna. Pentru a aduce laudă cântecului românesc, pe scena festivalului, în prezentarea artistei Maria Golban Şomlea şi în acompaniamentul Orchestrei Naţionale „Jidvei” România, a urcat pe scenă Anca Ilca Mureşan, Mariana Anghel, Petrică Mâţu Stoian, Bogdan Toma, dar şi Alexandru Pugna, care a dus mesajul cântecului năsăudean, vorbind în acelaşi timp despre legătura ţinuturilor noastre cu Ţinutul Pădurenmilor şi, în mod special cu Drăgan Muntean, cel care ar fi împlinit în aceste zile 60 de ani.
Iată că folclorul bistriţean a confirmat încăt o dată, în momentul de faţă prin tinere precum Mădălina Mârza şi Cristina Bugnar fiind laureaţi la toate festivalurile, iar prin artişti precum Alexandru Pugna reuşim să arătăm întregii ţări că cântecul străbunilor noştri este dus cu cinste mai departe.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]