Brand de oraş

Bistriţa, la prima provocare de acest gen

Bistriţa are potenţial pentru a-şi construi o imagine puternică, spun acest lucru cei care ne-au vizitat oraşul…dar pentru exploatarea atuurilor e nevoie de o administraţie locală ,,vizionară”.

Problema brandingului de oraş a apărut odată cu ideea proiectului european „Promovarea turistică a Cetăţii Medievale Bistriţa”.

Într-o lume supusă globalizării, brandingul ajunge să fie un obiectiv inevitabil pentru oraşele care vor să supravieţuiască. Înainte se putea forma destul de uşor un branding ,,natural” pentru diferite locaţii, datorită istoriei, obiceiurilor sau diferitelor industrii din zonă. În aceste vremuri, o strategie de branding al locurilor trebuie să se bazeze pe o viziune foarte clară asupra viitorului oraşului.

Brandingul de oraş începe din interior, spun specialiştii. Adică de la administraţia locală, percepţia locuitorilor şi valorile localităţii. În rest, reţete nu există.

Tot specialiştii ne spun că, un brand reprezintă ,,asocierea automată, puternică şi persistentă dintre un produs sau serviciu ( cu toate atributele aferente) oferite de o companie şi un concept sau o experienţă unică, în mintea clienţilor acesteia”.

Am sesizat foarte multe reacţii, de genul: De ce avem nevoie de un brand?

Avem nevoie tocmai pentru că dezvoltarea unui brand este un mod mai simplu şi mai eficient de a vinde lucruri, de a ne ,,vinde” oraşul… Vânzarea se află în brand, iar puterea unui brand stă în capacitatea sa de a influenţa comportamentul de cumpărare.

Nu ştiu câţi dintre consilierii locali au ales brand-ul oraşului ţinând cont de aceste lucruri.

Ca şi participant direct la dezbaterea publică şi la şedinţa extraordinară de Consiliu Local, senzaţia mea a fost că nu s-a înţeles că dezvoltarea unui brand este un mod mai simplu şi mai eficient de a vinde lucruri.

De remarcat, acurateţea expunerii făcută de către istoricul de artă Vasile Duda, în numele unui grup de artişti plastici, şi curajul profesorului de arte plastice, Bogdan Dănilă, de a se arunca cu forţe proprii într-o luptă, în care ,,zarurile erau aruncate”….

Slogan, marca Bogdan Dănilă

Din punctul meu de vedere, Bogdan Dănilă, câştigătorul sloganului, este cel care a înţeles pe deplin, misiunea de bază a unui brand, respectiv misiunea de diferenţiere şi percepţie. Cea mai importantă decizie în procesul de branding este numirea unui produs sau a unui serviciu.

Astfel, sloganul de promovare turistică a Cetăţii Medievale Bistriţa va fi : „Bistriţa – Poarta Transilvaniei”.

Logo/sigla, marca Cristi Târnovan

Logo-ul este combinaţia dintre numele brand-ului şi/sau un simbol grafic, şi este elementul de identitate cu cea mai mare putere de percepţie în mintea consumatorului.

Consilierii locali au aprobat ca siglă propunerea făcută de istoricul de artă, Vasile Duda, cu reprezentarea stilizată a Biserici Evanghelice şi a Ansamblului Sugălete (fără sintagma „oraşul pasajelor”), reprezentare care aparţine artistului plastic Cristi Târnovan.

Dacă logo-ul respectă sau nu criteriile impuse de specialiştii în domeniu, decideţi dumneavoastră…sau mai corect spus, s-a decis politic, pe principiul ,,împăcăm şi capra şi varza”.

Mascotă, marca Adina Mocanu

Cel mai ,,aprins” şi discutat punct a fost alegerea mascotei…mult vehiculatul struţ a stârnit indignare, indignare născută din multă neştiinţă şi ignoranţă…

Şi aici, apele s-au împărţit, şi aleşii locali au decis: mascota de promovare turistică a Cetăţii Medievale Bistriţa va fi struţul cu potcoava în cioc, variantă realizată de artistul plastic Adina Mocanu, şi prezentată de istoricul de artă Vasile Duda.

Brandul de promovare turistică a Cetăţii Medievale Bistriţa va fi înregistrat la OSIM şi va fi promovat în toate domeniile şi cu toate mijloacele de publicitate.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat cu 14 voturi „pentru” .

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5