Bistriţa-Năsăud – locul II la nivel naţional după atragerea fondurilor europene prin PNDR 2007-2013

Judeţul Bistriţa –Năsăud ocupă locul II la nivel naţional, după Alba, după numărul proiectelor derulate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013. Avem 5570 proiecte depuse, nu toate au fost duse la bun sfârşit, dintre ele o parte au fost reziliate (n.n. – 762), cu o valoare totală de 250.221.342 euro. Este o valoare foarte mare, ţinând cont că suntem un judeţ mic. Fondurile atrase prin acest program reprezintă o oportunitate pentru judeţul nostru, deoarece, altfel, dezvoltarea satului românesc şi al mediului rural ar fi fost deficitară. Au fost accesate destul de bine măsurile privind instalarea tinerilor fermieri, de înfiinţare a exploataţiilor agricole, dar şi măsurile destinate unităţilor administrativ-teritoriale”, a declarat Sorin Roşu Mareş, director al Oficiului Judeţeran pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bistriţa-Năsăud.

         Prin Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri... s-au instalat pentru prima dată ca şefi de exploataţie 220 de tineri, suma atrasă fiind de peste 6,5 milioane euro. Aceştia şi-au dezvoltat exploataţii zootenice, apicole, iar pe viitor şi-au manifestat intenţia de a-şi dezvolta afacerile.

         Nu mai puţin de 24 proiecte au vizat modernizarea exploataţiilor, până în prezent încasânsu-se peste cinci milioane euro, iar până la sfârşitul anului 2016 (an de tranziţie pentru noul PNDR) vor mai fi făcute plăţi de aproximativ 1,5 milioane euro.

         Pe Măsura 123 – Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere s-au derulat 23 de proiecte, peste 11,6 milioane lei fiind deja atrase în investiţii în fabrici de procesare a lemnului, făbricuţe de lapte, abatoare, fabrici de procesare a fructelor. Aici a fost necesară şi o cofinanţare de minumum 50% din partea beneficiarului.

         Cea mai mare atractivitate în rândul fermierilor bistriţeni a fost Măsura 141 - Ferme de subzistenţă, un număr de 4184 exploataţii accesând bani europeni. Până la finele lui 2015, au fost făcute plăţi de 24,3 milioane euro, pe perioada de tranziţie urmând să fie accesate alte 5 milioane de euro.

         Un număr de 33 de beneficiari bistriţeni au accesat Măsura 312 – Crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor, fiind atrase fonduri de aproximativ 3,5 milioane euro. Este vorba despre înfiinţarea sau dotarea unor cabinete medicale, cabinete stomatologice în mediul rural, mici fabrici de producţie mase plastice, mobilier de grădină, service auto, spălătorii, coaforuri etc.

 

Peste 300 de drumuri forestiere şi agricole modernizate în judeţ

 

         Autorităţile locale din judeţul Bistriţa-Năsăud au reuşit să deruleze 53 de proiecte pe Măsura 125 - Infrastructura agricolă, silvică şi de prevenire a inundaţiilor. Rezultatele sunt palpabile şi vorbim de modernizarea a 214 km de drumuri forestiere, 106 km drumuri agricole, 136 km de infrastructură de prevenire a inundaţiilor. Până în decembrie 2015, pentru aceste investiţii au fost atrase 67 milioane euro, în acest an urmând să se finalizeze alte lucrări în valoare de 5,7 milioane euro.

 

Fonduri europene de peste 10 milioane euro în activităţi turistice

 

         Pe Măsura 313, la nivelul judeţului au fost implementate proiecte atât de către beneficiari privaţi, cât şi de către primării. Prin Măsura 313 au fost sau urmează să fie date în folosinţă 54 agropensiuni, 6 pensiuni şi unităţi de agrement. De asemenea, în 20 de localităţi au fost înfiinţate centre de informare turistică.

 

 

Reţele de apă, canalizare, drumuri comunale şi peste 70 milioane euro atrase

 

         Nu mai puţin de 27 de proiecte pe infrastructură rurală au avut în derulare primăriile din judeţ, valoarea acestora depăşind 70 milioane de euro. Implementarea acestor proiecte se cuantifică în asfaltarea a 154 km de drumuri comunale, 80 km reţea de apă, 113 km reţea canalizare, reabilitarea a 20 cămine culturale şi a 10 grădiniţe, patruz clădiri pentru after school şi 3 cămine pentru persoane vârstnice.

         Directorul Sorin Roşu Mareş menţiona că inclusiv primarii au recunoscut faptul că dacă nu ar fi existat acest PNDR 2007-2013, investiţiile realizate într-o comună cu buget redus ar fi fost posibile doar în 80 de ani.

         Tot pe Măsura 322 s-a reuşit şi refacerea infrastructurii afectate de inundaţiile din 2010, trei astfel de proiecte fiind implementate în judeţul nostru.

 

Proiecte de peste 10 milioane euro prin GAL

 

         Cele 4 Grupuri de Acţiune Locală de la nivelul judeţului nostru au reuşit să deruleze nu mai puţin de 157 de proiecte. Valoarea totală plătită până la sfîrşitul lui 2015 este de 8,114 milioane euro, iar pentru cele care se vor finaliza în acest an se vor încasa peste 2,5 milioane euro. Proiectele derulate prin GAL au reprezentat o şansă pentru cei care nu au reuşit să acceseze măsurile PNDR.

***

         În loc de concluzie, prin PNDR 2007-2013, până la finele anului trecut au fost atrase 195,5 milioane euro, urmând ca restul plăţilor să fie făcute în această perioadă de tranziţie. Cele mai multe proiicte reziliate au fost cele care au necesitat cofinanţare din partea beneficiarilor privaţi, care s-au lovit de un blocaj al băncilor, care au cerut garanţii foarte mari.

         „Eforturile oricărori guverne din ultimii ani au fost de a încerca să aducă viaţa satului,  viaţa din mediul rural şi a celor care trăiesc acolo mai aproape de nivelul de trai urban. Acest lucru a fost posibil şi cu efortul colegilor noştri de la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi al oamenilor care au fost atraşi de această activitate, de a implementa proiecte cu finanţări consistente”, a precizat prefectul Ioan Ţintean.

         Acesta a solicitat reprezentanţilor AFIR BN să continue activitatea de conştientizare a populaţiei „la firul ierbii” pentru accesarea fondurilor europene. De asemenea, prefectul Ţintean a precizat că pentru o dezvoltare echilibrată a judeţului, a regiunilor, dar şi a României, se impune o ajustare a criteriilor care dau punctajul în evaluarea proiectelor, pentru că astfel comunităţile mici şi izolate vor fi întotdeauna dezavantajate, iar în timp putem asista nu la „găuri de civilizaţie”, depopulare.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]