Colţul filatelistului

Breviar filatelic

-În anul 1840, Rowland Hill omologa şi punea în folosinţă prima marcă poştală adezivă din lume. Nu bănuia amploarea pe care o va lua colecţionarea de mărci poştale. El însuşi s-a dovedit a fi mai apoi, un mare colecţionar, exponent de anvergură al primei generaţii de filatelişti.

-În anul 1841 este atestată prima “colecţie” de timbre, pe pereţii buduarului unei capricioase londoneze – ar putea fi aceasta prima “expoziţie” filatelică din lume? – Totuşi timbromania, cum se numea atunci, se manifestă abia pe la 1849.

-În 1852 are loc la Bruxelles prima expoziţie filatelică.

-La finele lui 1859, când este emis cel de-al 778-lea timbru poştal adeziv din lume, bursa timbrelor iniţiată de către studenţii parizieni, depăşea graniţele Franţei.

-În 1862, la Liverpool apare primul ziar filatelic THE MONTHLY ADVERTIZER; la Bruxelles apare primul studiu filatelic a lui J.B. Möens, asupra falcurilor şi primul CATALOG editat de către E. de Laland.

-În 1865 ia fiinţă prima societate filatelică de schimburi, la Nevers în Franţa şi are loc la Paris, în hotelul FROUOT, prima licitaţie de mărci poştale din lume.

-//-

-Începând cu anul 1859, în Principatul România, filatelia ia fiinţă şi se manifestă cu precădere în mediile elevate din Bucureşti, Iaşi, Focşani.

-În 1881 este editată la Bucureşti prima publicaţie filatelică autohtonă, din care apar trei numere – ianuarie, februarie, martie -; apariţia se sistează.

-În 1891 se înfiinţează SOCIETATEA FILATELICĂ ROMÂNĂ şi reapare publicaţia TIMBROFILUL.

-În 1849 are loc prima expoziţie naţională din România în cadrul căreia expun: D.C. Butculescu preşedintele societăţii, I. Brăneanu, Scarlat Vasilescu, N. Raiu. La târgul desfăşurat cu ocazia expoziţiei, s-a vândut un panou cu timbre moldoveneşti şi Principatele Unite – 1854 la 1894 – (timbrele fiscale sunt anterioare timbrelor poştale în România), pentru enorma sumă de 600 lei aur.

-//-

-În 1900 numărul filateliştilor din întreaga lume se ridica la un milion; existau 164 de societăţi filatelice, 49 de publicaţii de specialitate în 19 limbi.

-De la 1920 numărul colecţionarilor depăşea 2.400.000.

Între cele două conflagraţii mondiale filatelia cunoaşte cea mai mare dezvoltare: au loc mari expoziţii specializate TITEB, WIPA, ZEFIB şi chiar EFIRO, care reunesc celebrităţi mondiale având încă pe atunci cotaţii din 6-7 cifre: GUYANA, MAURITIUS, CAP DE BOUR, OCHI DE BOU, HAWAI 1851, CAPUL BUNEI SPERANŢE etc.

-Ia fiinţă Academia Philatelică Europeană, iar filatelia se împarte pe ramuri.

-În timpul războiului 1939-1945, colecţionari veroşi realizează stocuri uriaşe de valori filatelice; sunt de amintit: Goering, von Witzleben, Carol II, Stalin, Roosevelt, Ciano, Ante Pavelic etc.

-După 1947 se constată un exod masiv de mari colecţii româneşti spre ţări vest-europene şi nord-americane.

-În 1950, luna octombrie, este editat primul număr al revistei FILATELIA.

-Filatelia devine în scurt timp o mişcare culturală de masă.

-Este supusă dirijismului de partid ceea ce a dus la pierderea, deteriorarea sau distrugerea unui însemnat număr de coliţe nedantelate de foarte mare valoare. Se ştie că fiecare filială judeţeană primea un număr strict limitat din respectivele emisiuni, însă numai după ce se dădea tributul către căpeteniile partidului, puteau primi şi filateliştii adevăraţi… dacă mai aveau ce. Ne putem lesne imagina cât de filatelist era “tov.secretar, sau tov…., sau tov.”.

-Legăturile cu străinătatea erau sporadice şi neimportante.

-Tirajele inflaţioniste au dus la prăbuşirea cotaţiilor timbrelor româneşti în aşa măsură încât nici astăzi emisiunile 1948-1990 nu au căutare internaţională, ori se tranzacţionează cu 1-3% din cota de listă.

În prezent colecţionarea timbrelor este apanajul celor din elitele culturale. O castă închisă şi totuşi deschisă oricui vrea să acceadă…

Mihai Lucian Valea

Coordonatorul Clubului Filatelic al Cercului Militar Bistriţa

USR-PLUS

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]