Bucate tradiţionale agrieşene

Centrul Judeţean pentru Cultură, Primăria şi Consiliul Local Târlişua, Căminul Cultural Târlişua, au dat mâna pentru organizarea primei ediţii a Festivalului „Bucătăria tradiţională agrieşeană”. Într-un cadrul rustic, la o gospodărie tradiţională de pe Valea lui Negrei, aparţinând familiei Senia, Firuca şi Aurel Rus, au fost gătite produse ecologice, care ne-au arătat priceperea ţărăncilor românce în tainele artei culinare şi ospitalitatea agrieşenilor. Alimentele de bază în vechea bucătărie ţărănească au fost: mămăliga, pâinea, porcul tăiat şi afumat, laptele cu derivatele lui, ouăle şi carnea păsărilor din curte, legumele şi cartofii, fructele uscate sau afumate (mere, pere, prune) şi grăsimile. În perioade mai scurte se consumă şi carnea de miel (primăvara), de oaie (toamna) şi accidental cea de vită. Aceste alimente se consumă şi în zilele noastre fiind alimente de bază pe lângă cele din comerţ. Mămăliga (coleşă), până la aclimatizarea porumbului în zonele noastre, era preparată din mei sau din orz. Se serveşte cu: brânză, fie de oi, fie de vaci, pregătită într-o farfurie în care se alternează pături subţiri de mămăligă cu brânza presărată între ele şi untura topită (unsoare); lapte; jumări de ouă numite „papă”; diferite tocăniţe: de pui, de găină sau din carnea altor păsări de curte (raţe, gâşte, curci), din carne de oi, de miel, de vită, de porc (proaspătă sau afumată); varză călită („cureci fript”); fasole frecată; tocăniţă din ciuperci; mămăligă în ulei din sămânţă de floarea soarelui sau bostan prăjit cu ceapă sau usturoi numită „drobgi”; „pogacea” din mămăligă, constând din mămăliga rămasă de la o masă, făcută în formă de turtă groasă şi prăjită pe sobă sau pe plita cuptorului; balmoşul, pregătit la fel ca şi mămăliga din făină de porumb, dar fiartă în zer de oi. Sarmalele („găluştele”), odinioară erau gătite cu păsat de porumb, carne tăiată mărunt şi înfăşurată în varză crudă sau iarna erau înfăşurate în varză murată, punând în oală, între ele, la fiert, câte o bucată din capul afumat de porc. Cartofii se pregătesc în ciorbe, tocăniţe cu cârnaţ sau costiţe afumate, cartofi răntălăţi, salata de cartofi etc. Mai multe familii au pregătit bucate tradiţionale: din Agrieşel-Lucreţia şi Dumitru Gherghel, Ludovica şi Ioan Pop, Doruţ şi Maria Bizo, Sinefta Ţandea, Dorina şi Adrian Bolbos, Lenuţa şi Maxim Rus, Ludovica şi Petru Pop, Ileana şi Ioan Pop, Măriuţa şi constantin Purja, Adriana şi Ioan Purja, Lenuţa şi Grigore Horoba, Lenuţa şi Grigore Pop, iar din Agrieş Delia şi Cătrălin Rus, Leon horoba, Alina şi Melinte Muntean. Iniţiativa învăţătoarei Floarea Pop, om care luptă pentru păstrarea datinilor străbune, s-a dovedit a fi un real success, fapt confirmat şi de oficialităţile care au gustat din mâncăruri: preşedintele PRM Ioan Aurel Rus, primarul comunei Ştefan Negreanu, directorul Şcolii Târlişua Ana Negreanu. În tot acest timp, a fost un spectacol folcloric susţinut de rapsodul popular Dumitru Cilica la ceteră, grupul folcloric „Glanetaşul” al Căminului Cultural Agrieş, coordonat de învăţătoarea Floarea Pop, grupul folcloric „Plaiurile Suciului”, al Căminului Cultural Suciu de Sus, coordonat de Mărioara Pop, rapsozii Teodora Purja, Griguţa Măricuţa, Valer Rus, Dănuţ Rus şi mai tânărul Andrei Boca. Din partea organizatorilor învăţătoarea Floarea Pop şi Ionuţ Pop, directorul Căminului Cultural, toţi cei prezenţi au primit diplome. A fost o zi aleasă în care cu toţii s-au bucurat de bunătatea produselor agreşene.

.

Comentarii

04/11/10 22:59
lucica

Ce mi-ar fii placut sa fiu acolo sa gust din toate dar mai ales Balmos facut de mama.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]