La 100 de ani de la trecerea Carpaţilor,

Bustul dezvelit la Ilva Mare îl statorniceşte aici pe Liviu Rebreanu

Iată că la 100 de ani de la plecarea marelui romancier de pe meleagurile Ţării Năsăudului la Bucureşti, oraşul marilor speranţe (în 1909, în gara din Năsăud, fiind condus de tatăl său la tren, dascălul Rebreanu din prislop, îmbrăţişându-şi fiul, îi spunea: „Să te ajute Dumnezeu să ajungi ca Coşbuc de mare!”, cu care dascălul fusese coleg de clasă la liceul năsăudean), astăzi, 26 decembrie 2009, la Şcoala Generală din Ilva Mare s-a dezvelit bustul lui Liviu Rebreanu, devenit cel mai mare romancier al neamului, donaţie a medicului Traian Gheorghe Dascăl, un adevărat Mecena al Ţării Năsăudului.

Manifestările organizate de Primărie, Consiliul Local, Şcoala Generală, Biserică şi Astra ilveană, sub egida Despărţământului Năsăudean Astra, au demarat odată cu oficierea Sfintei Liturghii la Biserica Ortodoxă Ilva Mare, la care au participat şi invitaţii, alături de localnici, continuând la Şcoala Generală, unde a fost aşezat pe soclu bustul marelui romancier - operă a sculptorului Vlad Prună.

Preacucernicii părinţi - pr. Dănilă Solovăstru şi pr. Cristian Lupşan - au oficiat slujba de sfinţire a bustului, după ce oficialităţile locale şi judeţene - deputat Ioan Oltean, subprefectul Ioan Al. Păun, primarul comunei Ilva Mare, ec. Alexandru Anca şi directorul şcolii, prof. Ştefan Sas, au dezvelit bustul, alături de donator, dr. Traian Gheorghe Dascăl. Au fost de faţă deputatul Sfinţeanu, prof. Ioan Seni - preşedinte DNA, prof. Pavel Berengea - director educativ, cadre didactice, invitaţi din tonă şi din ţară.

Medicul Traian Gh. Dascăl a primit titlul de „Cetăţean de onoare” al comunei Ilva Mare, după care festivităţile au continuat la Căminul Cultural, unde prof. Pavel Berengea a moderat discuţiile pe marginea evenimentului.

Preşedintele Despărţământului Năsăud al Astrei, prof. Ioan Seni, a făcut un scurt istoric al trecerii romancierului prin Ţara Năsăudului, după discursul de felicitare şi mulţumire pentru donaţie a primarului Alexandru Anca. Profesorul Seni aminteşte că în 1909, marele romancier de mai târziu, participa la Adunarea Astra în Ilva Mare, de care Liviu Rebreanu era legat sufleteşte, înainte de a trece Carpaţii spre Bucureşti, unde şi-a scris opera în anii ce au urmat. Îi mulţumeşte medic ului Traian Gheorghe Dascăl, membru fondator al DNA, pentru că, prin donaţia sa, l-a statornicit pe vecie aici, la Ilva Mare, pe romancierul Liviu Rebreanu.

Cuvinte de apreciere, recunoaştere şi mulţumire au avut şi prof. univ. dr. Barbu Bălan, preşedintele Federaţiei „Pro memoria” şi redactor al revistei cu acelaşi nume, prof. univ. dr. Ioan Bojan, prof. univ. dr. Leşan Maftei, prof. Ironim Ureche.

Donatorul bustului, dr. Traian Gh. Dascăl, a avut un cuvânt de mulţumire, pe care a ţinut să-l inserăm aici.

„…În urmă cu 20 de minute am dezvelit bustul romancierului Liviu Rebreanu, aşezat pe soclu în incinta Şcolii Generale, la realizarea căruia s-a consacrat sculptorul Vlad Prună, căruia - deşi nu este prezent, îi aducem cu toţii felicitări şi mulţumiri.

Încă de la început fac următoarea precizare. Tot ceea ce fac, fac din suflet, fără ajutor şi alte contribuţii, pentru a continua zidirea istoriei şi a culturii româneşti, considerând-o o datorie ca a fiecărui membru al Astrei, pentru a se păstra şi promova virtuţile noastre strămoşeşti. Aduc mulţumiri prof. Ion Radu Nistor pentru inscripţia de pe placa de marmură, dar şi lui Valer Gălan pentru buna realizare a soclului.

Mulţumesc, în mod deosebit, domnului primar, ec. Alexandru Anca, administraţiei locale, directorilor şcolii, prof. Ştefa Sas şi Pavel Berengea (şi preşedinte al Astrei ilvene), prof. Olimpia Berengea, precum şi celorlalţi care s-au implicat direct în buna organizare şi desfăşurare a festivităţii de astăzi când mi-a fost înmânat titlul de Cetăţean de Onoare al comunei Ilva Mare. Trebuie să mulţumesc preoţilor slujitori ai Altarului Bisericii Ortodoxe din localitate - preacucernicilor Cristian Lupşan şi Dănilă Solovăstru, precum şi cântăreţului bisericesc Leşan Maftei, pentru oficierea Te Deum-ului.

La festivitatea de astăzi, 26 decembrie 2009, a doua zi de Crăciun, una dintre cele mai mari sărbători a creştinătăţii, trebuiau să participe delegaţi şi delegaţii din multe alte localităţi, dar din cauza condiţiilor meteorologice, a distanţelor prea mari, fiind şi a doua zi de Crăciun, şi-au exprimat regretul că nu pot onora cu prezenţa. Mi-au trimis mesaje de felicitare şi scuze pentru neparticipare: prof. Gheorghe Căpitan - preşedintele Astrei arădene, care mi-a elogiat în presa din Arad o parte din activitate şi care a luat parte încă din 1990 la cele mai importante activităţi ale DNA; de la Braşov, avocat George Echim, originar din Monor, rapsod al cântecului popular de pe Valea Şieului; din municipiul Săcele (BV) prof. Liviu Dârjan, preşedintele Astrei săcelene, colaborator permanent al DNA, care a realizat un film documentar, cu un reportaj de la Cluj, până la poalele Munţilor Rodnei, cu muzeele şi obiectivele turistice mai importante, inclusiv festivităţile din 2004, octombrie 31, de la Cristeştii Ciceului; de la Bucureşti - general (r) Alexandru Dascăl şi col. (r) Ioan Rusan - originari din Cristeştii Ciceului, promotori ai istoriei şi culturii româneşti; de la Cluj prof. univ. dr. Dumitru Protase, membru de onoare al Academiei Române, slujitor permanent al istoriei neamului românesc, împreună cu prof. univ. dr. în biologie - Ariana Protase. Academicianul Protase m-a consiliat ştiinţific timp de 13 ani la cele 28 de opere istorice aşezate pe soclu în 13 localităţi, reprezentând simbolul latinităţii, a Marii Uniri şi a unor distinse personalităţi ale istoriei, ştiinţei şi culturii, prof. univ. Horia Colan de la Universitatea Tehnică, membru corespondent al Academiei Române, un slujitor neobosit al ştiinţei şi un promotor al culturii româneşti, însoţit de dr. Monica Colan; prof. univ. dr. ing. Tiberiu Rusu, prorector al UT, legat sentimental de localitatea Cristeştii Ciceului, unde părinţii s-au născut şi au copilărit; prof. univ. dr. Alexandru Rotaru de la UMF; prof. dr. chirurgie oro-maxilo-facială, recunoscut pe plan naţional şi internaţional. Această delegaţie din Cluj o substituie patru personalităţi marcante: ing. Mircea Vlădica, fost director general al Regionalei CFR Cluj, scriitor şi publicist; prof. univ. dr. Barbu Bălan; prof. univ. dr. Ioan Bojan de la UMF; prof. Ioan (Puiu) Popescu, reputat cadru didactic care, în urmă cu 35 de ani era lector la Universitatea Bucureşti şi, ascultându-i prelegerile la Istoria Literaturii Române, ne-am împrietenit, devenindu-mi colaborator permanent. Profesorul Popescu este fiul înţeleptului şi eruditului protopop Vasile Popescu, cărturar de mare valoare, remarcantă personalitate a Bisericii Ortodoxe Române. Am avut onoarea să-l cunosc în urmă cu câteva decenii, iar prin documentaţii să-mi cunoască o parte din realizări. Sfinţia Sa a slujit cu devotament Altarul Bisericii Ortodoxe timp de 70 de ani, a unei comunităţi bulgare de lângă Târgovişte, localitatea Băleni Sârbi. A încetat din viaţă la vârsta de 95 de ani. Am ţinut ca în ac est cadru festiv să-i amintesc numele. De la Timişoara, pentru prima dată invitate patru personalităţi marcante: dr. Romulus Dancescu, însoţit de biolog Ileana Dancescu, dr. Cleopatra Petcu, însoţită de Tiberiu Petcu, remarcante personalităţi ale vieţii medicale şi culturale din Timişoara, din comuna Vultureşti, sat Bârzeşti (Argeş), prof. Ion Chiriţescu, patriot înflăcărat, prieten al Astrei năsăudene. De la Năsăud mă însoţeşte prof. Ioan Seni, preşedintele DNAS, unul din cei mai buni şi mai vrednici slujitori ai Societăţii Astra din România din Diaspora. Aduc mulţumiri reprezentanţilor presei judeţene - Olga Lucuţa, de la cotidianul „Răsunetul” şi Radu Sârbu - „Mesagerul”, reporterului Viorel Grosu de la Radio România. Nu în ultimul rând îi mulţumesc soţiei mele, Nadia, care deşi nu este prezentă, a acceptat ca timp de 15 ani, o bună parte din venitul familiei să fie alocată pentru activităţi culturale destinate monumentelor istorice. În încheiere, dar nu înainte de a aminti că de la Baia Mare ne onorează cu prezenţa prof. univ. ing. Leşan Maftei, deputat cadru didactic al centrului universitar, vrednic fiu al acestei localităţi, precum şi al culturii ilvene şi naţionale, relansez şi cu această ocazie lozinca Astrei năsăudene din anii 1921-1922:

„Ne aşteaptă ţara cu credinţă sfântă

Noi suntem urmaşii vechilor eroi!”. Mulţumesc!”

Manifestarea a fost presărată, din loc în loc, cu colindele elevilor Şcolii Generale Ilva Mare, îndrumaţi de profesorii Ştefan Sas - director, Pavel Berengea - dir. ed., Olimpia Berengea, Lucreţia Ureche, Sorina Lupşan, Ironim Ureche şi Nicolae Fântâni Pralea.

De asemenea, au fost prezentaţi două volume: „Un tren întârziat” de Anghel Popa, în care, o parte din acţiune, se referă la Ilva Mare şi „Drum cosit”, versuri de Viorica D. Cătuneanu, fiică a zonei - Poiana Cătunenilor.

La final, invitaţii au participat la o agapă oferită de gazde.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]