Camelia Ilişuan (CJAS BN): Dacă tot vor să protesteze, medicii o pot face în mod inteligent

 Preşedintele director general al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Bistriţa-Năsăud, Camelia Ilişuan, în cadrul ultimei conferinţe de presă din 2017 organizate la sediul acestei instituţii. Ilişuan a făcut o declaraţie în contextul unei alte informări făcute de Societatea Naţională de Medicina Familiei, care spune următoarele: “Cabinetele de medicina familiei nu vor mai acorda servicii decontate de casele de asigurări de sănătate începând cu 3 ianuarie 2018, ca urmare a nesemnării actelor adiţionale de prelungire a contractelor de furnizare de servicii de asistenţă medicală primară încheiate cu casele de asigurări de sănătate judeţene”.

Potrivit Cameliei Ilişuan, contractul de furnizare de servicii de asistenţă medical primară pe care medicii de familie îl au semnat cu casele de asigurări de sănătate, se încheie pe data de 31 martie 2018 : “ Acest contract, aşa cum apare el pe site-ul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, se prelungeşte până la 31 martie printr-un act adiţional. Termenul limită pentru cererea de prelungire este până la data de 29 decembrie, iar aici intră toţi furnizorii de servicii, nu doar medicii de familie. Până la această oră, nu avem niciun comunicat official din partea Asociaţiei Medicilor de Familie din Bistriţa-Năsăud că ar exista vreo decizie cu privire la faptul că nu ar vrea să semneze respectivele acte adiţionale. Mai mult, sunt deja medici care au depus aceste cereri”, spune directorul CJAS BN, Camelia Ilişuan.

Ea a mai explicat şi care este riscul la care se supun medicii de familie dacă nu vor semna acele acte adiţionale: “ Dacă acest contract înceteză la data de 31 decembrie 2017, noi nu o să-l mai putem prelungi pe baza unei cereri depuse după data de 1 ianuarie 2018, consecinţa fiind că va trebui să demarăm toate procedurile obligatorii pentru încheierea unui contract nou, dar asta până la data de 31 martie, doar că procedura este mai greoaie, mai îndelungată, ceea ce va întinde semnarea contractului abia în luna februarie”.

În opinia Cameliei Ilişuan, varianta cea mai bună este că “acum să prelungească contractul şi, sigur, până în luna martie, atunci când se declanşează procedurile pentru semnarea noului contract-cadru, să îşi rezolve problemele pe care le au cu Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cele două instituţii care decid asupra condiţiilor de contractare”.

Camelia Ilişuan a mai arătat că dacă tot vor să protesteze, o pot face în mod intelligent: “ Să vină şi să semneze actele adiţionale, după care pot să facă o altă cerere de suspendare temporară a serviciilor medicale oferite populaţiei, ceea ce ar face ca din punct de vedere juridic, problema să fie rezolvată”, a conchis şefa Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate.

Reamintim faptul că în luna noiembrie, la Bistriţa-Năsăud, cinci medici de familie din cei peste 140 au pichetat  sediul Instituţiei Prefectului, după ce iniţial autorităţile nu le-au avizat protestul. Totuşi, după depunerea actelor privind acordul de organizare, cererea a fost aprobată, însă prea târziu pentru a se putea organiza şi pentru a veni într-un număr mai mare la protest. Cei cinci medici de familie care au protestat au fost primiţi de prefectul judeţul Bistriţa-Năsăud, Ovidiu Frenţ pentru a discuta despre revendicările pe care le au.

„ Protestăm pentru că vrem să atragem atenţia asupra problemelor pe care le avem. Relaţia noastră cu pacienţii a dispărut, avem probleme cu eliberarea unor reţete. Este nevoie de schimbarea legislaţiei”, a arătat medicul, subliniind că un alt motiv pentru care atât ea cât şi colegii săi sunt nemulţumiţi e subfinanţarea cronică a medicinei de familie”, a spus dr. Niculai Dumitru, preşedintele Asociaţiei Profesionale a Medicilor de Familiei din Bistriţa-Năsăud.

Printre revendicările ajunse pe masa de lucru a prefectului Ovidiu Frenţ mai amintim: „  finanţarea insuficientă a activităţii medicilor de familie din bugetul de stat; contractul-cadru cu CJAS; aplicarea prevederilor noului Cod fiscal în activitatea cabinetelor private ale medicilor de familie; problema „Pacientul 21” – decontarea serviciilor medicale pentru o medie de doar 20 de pacienţi/zi; colaborarea deficitară cu primăriile; instabilitatea legislativă în domeniul sanitar; funcţionarea greoaie a sistemului informatic dedicat deţinătorilor de carduri de sănătate şi situaţia centrelor de permanenţă de pe raza judeţului”,

La proteste a luat parte şi Gabriel Munteanu, preşedintele Patronatului Medicilor de Familie din Bistriţa-Năsăud, mitingul fiind susţinut de de dr. Dănuţ Cocoi, preşedintele Colegiului Medicilor.

Reţeaua de medicină de familie înregistrează un adevărat declin în ultimii ani, ceea ce se reflectă şi în cifre. Concret, în 2016 s-a remarcat o diminuare a cabinetelor, fiind cu 123 mai puţine decât în 2015. „Cabinetele se închid pentru că nu sunt rentabile şi medicii aleg să îşi vândă afacerea şi să emigreze. Numărul cabinetelor este în scădere şi situaţia se va înrătutăţi. De vină e faptul că nu ne putem face meseria aşa cum trebuie. Ne-am săturat să spunem pacientului că nu se pot face diverse investigaţii, că nu-l putem ajuta”, a spus dr. Gabriel  Munteanu.

Consecinţele depopulării cabinetelor de medicină de familie se vor vedea în primul rând în mediul rural, unde funcţionează 40% din aceste instituţii medicale şi unde există doar 9% din spitalele ţării, restul de 91% fiind concentrate în mediul urban.    „În prezent, suntem singura reţea la care au acces toţi românii. Sunt 600 de localităţi fără medic de familie, ceea ce este îngrijorător. Dar reţeaua din rural se deşertifică iar accesul oamenilor de la sate la servicii se diminuează de la an la an”, mai spun medicii de familie, precizând că exodul medicilor şi-a pus amprenta şi asupra acestei specialităţi.