Camelia Tabără: Doar 15% dintre copii vor la şcoala profesională! Sperăm să avem elevi care aleg şcoala profesională, nu doar redistribuiţi

Inspectorul şcolar general, prof. Camelia Tabără, a declarat, în cadrul evenimentului „Spre o educaţie europeană: noi paşi în dezvoltarea învăţământului profesional”, promovat de ISJ BN şi CCI B-N, la care au fost invitaţi reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai unităţilor de învăţământ tehnologic şi profesional, că doar 15% dintre absolvenţii clasei a VIII-a, chestionaţi de CJRAE, şi-au arătat intenţia de a se înscrie, ca prima opţiune, într-o şcoală profesională. Potrivit acesteia, anul trecut, studiile arătau că 35% dintre elevi şi-au pus prima opţiune la şcoala profesională, fără a aplica şi  pentru liceu.

         „Copiii nu vor profesională, statistica din anul anterior ne dă un  procent de 35% din copii care intră în şcoala profesională, adică vor şi îşi depun opţiune pentru şcoala profesională şi nu se duc la varianta cu codurile pentru liceu. Sondajul pe care l-am auzit anul acesta de la CJRAE spunea că, la nivel de intenţie, 15% dintre copii cer profesională. Sperăm ca până-n vară să avem un procent mai bun. (...) În acest moment avem 1700 de copii în clasele de profesională, a IX-a, a X-a şi a XI-a, anul viitor, dacă facem cifre de şcolarizare aşa cu ni le-am propus, avem cam 2000. Cred că preocuparea noastră este să vedem cum aceşti copii care au săptămânal zi de practică, care au 4-5 săptămâni de practică comasate reuşesc să înveţe, la agentul economic, şi lecţia disciplinei şi lecţia muncii”, a punctat prof. Camelia Tabără.

         Şeful IŞJ BN a menţionat că în acest moment al anului şcolar, trebuie făcută cât mai vizibilă cu putinţă oferta pentru anul şcolar 2019-2020, „în speranţa de a convinge cât mai mulţi copii şi cât mai mulţi părinţi că e o ofertă care înseamnă în scurt timp capabilitatea de a deveni un angajat”. „Avem obligaţia să promovăm cât mai bine clasele cu învăţământ profesional şi sperăm să avem copii care aleg şcoala profesională şi care nu ajung acolo pur şi simplu pentru că sunt redistribuiţi sau nu au încotro, fiindcă la liceu nu au mai rămas locuri”, a mai spus prof. Tabără.

         Inspectorul şcolar judeţean a menţionat că şi elevii sunt preocupaţi de viitorul lor. „Una dintre problemle pe care le-am discutat cu reprezentanţii din Consiliul Elevilor, şi ei sunt preocupaţi încotro să se ducă. Cele mai mari semne de întrebare le au copiii de la uman care nu ştiu încotro s-o apuce, dar şi cei de la real sau de la învăţământul profesional au această derută, înseamnă că în zona consilierii vocaţionale trebuie să ne unim eforturile şi să facem cât mai mult.  Bistriţa, prin Centrul Comunitar pentru Tineret, achiziţionează acele programe care să interogheze copiii vizavi de aptitudini şi dorinţele pe care le au, care eliberează un profil pentru copil şi un îndrumar pentru părinte, astfel încât să-i putem oferi un sprijin în a se descoperi, în a vedea ce anume îi place, ce ar putea să-l intereseze ca să-şi aleagă viitorul loc în liceu sau în facultate în cunoştinţă de cauză”, a mai spus Camelia Tabără.  

***

         În context, secretarul general al Camerei de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud, Monica Mureşan, a precizat că este de dorit ca şi în România să se ajungă în situaţia în care „copiii aleg să meargă către învăţământul profesional”, iar nu pentru că nu au altă opţiune. „Dacă nu-ţi place ceea ce faci, nu vei face niciodată cu plăcere. În momentul în care vor începe activităţile practice în firmele din judeţul nostru, avem semnale că lucrurile nu se întâmplă foarte bine. Sunt foarte multe firme la care copiii merg, ajung la activităţile de practică, au foarte multe ore, dar fac tot ce pot să fie nevăzuţi, neauziţi şi nesimţiţi de firma respectivă”, a declarat Monica Mureşan.

         Aceasta a mai punctat şi faptul că părinţii trebuie săînţeleagă faptul că poate „copilul lor nu este de guler alb” şi atunci vor lua decizii mai bune pentru copiii lor. Din punctul său de vedere, orientarea copiilor ar trebui să înceapă încă din clasa a VI-a, pentru a alege domeniul potrivit cu abilităţile şi competenţele elevului.  

         Nu în ultimul rând, Monica Mureşan a precizat că în şcolile profesionale, şi nu numai, ar trebuie să se aibă în vedere formarea unor competenţele antreprenoriale, pentru ca elevii, viitori angajaţi, să înţeleagă mecanismele de funcţionare a unei firme.

***

         Directorii unităţilor de învăţământ au ţinut să precizeze că încă din ciclul gimnazial, profesorii ar trebui să-i încurajeze pe elevi să opteze spre învăţământul profesional, iar acesta să nu fie prezentat „ca un eşec”, ca o „Cenuşăreasă a învăţământului”. „Dacă nu învăţaţi, la şcoala profesională! Trebuie prezentat ca o rută  de formare, ca o reuşită în societate”, remarca unul dintre directorii bistriţeni. De asemenea, s-a evidenţiat faptul că există încă preconcepţii despre şcoala profesională, iar elevii de liceu îi iau în derâdere pe cei de la şcoala profesională.

 

 

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]