CÂND SĂ ÎNCEAPĂ ADOLESCENTUL VIAŢA SEXUALĂ ? TEORIA PODURILOR (I)

Cum să-i explici tânărului ce-i dragostea, ca să-şi poată închipui, să identifice aceste sentimente, să ştie ce să facă cu ele.

Îi vorbeşti despre prietenie mai întâi dintre două sexe, dintre un băiat şi o fată. Prietenia sugerează o apropiere dintre doi oameni în sensul de a comunica din ce în ce mai mult unul cu celălalt, de obicei în prezenţa altora. Şi dacă această necesitate de a vorbi unul celuilalt se asociează cu necesitatea de a se privi, a percepe toate particularităţile fizice celuilalt, înseamnă că s-a declanşat mult discutata « chimie » dintre două persoane, adică o atracţie fizică reciprocă.

Când privirea provoacă o stare de plăcere la ambele persoane simultan, înseamnă că se produc în organism procese chimice în urma cărora se eliberează substanţe ce provoacă starea de bine. Această plăcere nu este doar o impresie, ci o stare reală, care îl face pe om să plutească. Este o senzaţie foarte plăcută. Unii îşi provoacă asemenea plăceri pe căi artificiale cu ajutorul drogurilor, dar această plăcere dispare odată cu efectul drogului. Mai mult, în locul acestei plăceri apare o stare negativă, de disconfort, neplăcere şi treptat şi necesitatea de a-ţi vinde cinstea, agoniseala, fiinţele dragi ţie, numai să poţi face rost de aceste substanţe producătoare de iluzii, de lumi false. Dar tu de certitudini ai nevoie, nu de iluzii extrasenzoriale, care se duc şi lasă în urma lor suferinţa, dependenţa, lipsa de voinţă şi neputiinciozitatea de scăpa de un jug care se cheamă drog.

Nu, nu despre plăcerile provocate de drog vorbim, ci despre plăceri reale care se produc reciproc în ambele persoane la vederea unuia de către celălalt. Este vorba despre o chimie naturală care îţi dă aripi, putere, entuziasm, motivaţie pentru muncă, studiu şi de viaţă, şi care şi dacă dispare, nu rămâne decât un iz amar sau chiar dacă rămâne durerea, ea este reală, omenească şi oricine poate învăţa s-o depăşească chiar de unul singur. Dragostea nu creează o dependenţă decât în stări patologice. Te iubesc se poate spune în atâtea limbaje.

Când te uiţi la un băiat şi simţi că-ţi place de el şi se uită şi el în acelaşi timp la tine şi simte şi el şi tu, că vă placeţi, poate vă roşiţi, poate vă bâlbâiţi, poate vă comportaţi mai stângaci, poate simţiţi nevoia să comunicaţi sau din contră să vă priviţi numai şi să savuraţi starea fizică şi psihică de bine, de plăcere reciprocă.

Întrebarea următoare ce se pune este : încotro ? În ce direcţie apuci ? În ce direcţie porneşti ? Cât de conştientă trebuie să fie calea ce o vei urma de acum încolo ?

(Va urma)