Carmo-Lact Monor, un brand al judeţului. Ioan Neagoş şi Eugen Creoşteanu, actorii unei poveşti de succes

Monorul înseamnă o tradiţie de sute de ani în păstorit şi prelucrarea laptelui, meşteşug păstrat cu sfinţenie de locuitorii comunei cu acelaşi nume.  Prin munca de 26 de ani a unei echipe conduse de Ioan Neagoş şi Eugen Creoşteanu, Monorul a reuşit să fie prezent în topul naţional şi european.

Potrivit datelor Direcţiei Regionale de Statistică Bistriţa-Năsăud, Carmo-Lact Prod SRL Monor a fost pe locul 10 la nivel naţional, în funcţie de cifra de afaceri realizată şi numărul mediu de salariaţi, raportat la cele 393 de întreprinderi din domeniu de la nivel naţional. De asemenea, în acelaşi an, Monorul s-a clasat pe locul 20 la nivel judeţean, după cifra de afaceri de 69 milioane lei.

         Mai mult, ferma de la Şieu Odorhei este a treia din România, dar şi la nivel european, raportat la categoria de exploataţie şi performanţele din producţia de lapte.         

„Am făcut toate eforturile să ţinem steagul sus, să fim o firmă onorabilă pentru noi şi pentru judeţ. Am avut un parcurs excepţional, am ajuns acolo unde ne-am dorit, ambiţiile noastre încă mai sunt în picioare, mai vin şi cei tineri din spate. Ce nu putem face noi, vor face ei, îşi vor demonstra capacitatea în timp”, a declarat Ioan Neagoş, unul dintre administratorii grupului de firme Carm-Lact.

Cum a început povestea de succes

„E o poveste lungă... În 12 iulie, am împlinit 26 de ani de activitate. Să lucrezi 26 de ani într-o instituţie şi să pleci de la nimic, este un lucru extrem de benefic, onorant. În cei 26 de ani, din ce ştiu eu, nu am făcut altceva decât am construit. Toată priceperea şi munca noastră am pus-o pe baza acestei societăţi, dintr-un motiv lesne de înţeles. Atât eu cât şi dl. Creoşteanu am fost nişte oameni ambiţioşi, care nu suportam ca lucrurile să mergă la voia întâmplării. De aici pleacă responsabilitatea orcărui om de afaceri faţă de ceea ce face.

Am început în 1992, când dl. Eugen Creuşteanu era medic veterinar la Monor, iar eu eram preşedinte la Cooperaţie. La o discuţie, am zis „hai să facem ceva”, că s-a terminat cu epoca Ceauşescu şi fiecare avea libertatea de a se dezvolta în felul lui.

De ce a luat fiinţă unitatea? Pentru că materia primă era la poarta unităţii. Monorenii, în perioada respectivă, dădeau la ICIL Bistriţa între 8.000 şi 12.000 litri de lapte, zilnic.  Cât lapte era în Monor şi câte animale, nu mai vorbesc de Şieuţ, de zonele din împrejurimi! Cu materia primă nu era nicio problemă, trebuia doar să ştii ce să faci cu ea”, a dezvăluit Ioan Neagoş.

Acesta a povestit şi modul în care, de la o făbricuţă mică, s-a ajuns printr-o muncă şi luptă continuă la ceea ce astăzi este Carmo-Lact Monor., în urma unor investiţii de aproximativ 4,5 milioane euro, în ultimii zece ani.

„Fără fondurile europene nu am fi putut să ajungem aici, indiferent cât ne-am fi străduit noi.  Din punct de vedere financiar, câştigurile care sunt din procesarea laptelui nu îţi permit să faci investiţiile pe care le-am făcut. Am pierdut timpul ani de zile, pentru că nu am accesat fondurile europene atunci când a trebuit. Caz fericit pentru noi că am accesat până la urmă. În 2003, au fost accesate fonduri pe SAPARD, fiind realizată o staţie de epurare şi o staţie de microfiltrare a laptelui.  Am cerut 173.000 euro.

Am început cu paşi mărunţi. Au urmat o investiţie de modernizare a fabricii de lapte. În prima fază a fost doar o clădire, cu fabrica de brânzeturi. Ulterior am construit partea pentru laptele de consum, iaurturi, sana etc.

În 2004, am simţit nevoia de o dezvoltare mai serioasă în ceea ce priveşte utilajele. Dacă ai utilaje performante, chiar e o plăcere să te joci într-o fabrică de lapte. Poţi să faci multe produse, pe gustul oamenilor. Am accesat încă 621.000 euro, din care jumătate au fost cofinanţare din fonduri proprii. Lucrurile au mers din ce în ce mai bine.

Pe urmă, pe FEADR, am accesat un proiect de 1,2 milioane euro pe care le-am investit în utilaje. Apoi, a fost o investiţie în laborator, la nivelul la care putem să controlăm produsele şi materia primă. Noi, cei care facem produse, trebuie să fim conştienţi că facem mâncare pentru oameni şi avem o mare responsabilitate, mai mult, trebuie să o facem pe gustul lor. În plus, trebuie să le dai un preţ bun.

A mai fost un proiect AFIR de 2 milioane euro, tot pentru utilaje, inclusiv o linie pentru brânza cotici. Putem ambala şi laptele la canistră, ambalăm laptele la sticlă, care, din cauza taxei de mediu, nu prea are succes în piaţă”, a explicat Ioan Neagoş.

Acesta a explicat că pe o piaţă concurenţială foarte puternică, este nevoie permanent de investiţii în tehnologie, dar şi de adaptare.       Fabrica a ajuns să dispună de secţii noi, dotate cu utilaje ultramoderne a căror performanţă este deja probată şi apreciată pe toate pieţele europene, utilaje care au la bază proceduri conforme cu normele internaţionale din domeniu. Secţiile societăţăii Carmo-Lact Prod SRL cuprind, de asemenea, linii de ultrafiltrare, de microfiltrare, de staţii de epurare microbiologică. Graţie tehnologiei moderne, care respectă cele mai severe norme de calitate şi igienă, de asemenea norme de control al calităţii în ceea ce priveşte întregul proces tehnologic, Carmo-Lact Prod SRL este considerată în acest moment un standard în ceea ce priveşte utilarea şi securizarea produselor lactate.

Am luat-o pas cu pas, cum spunea preşedintele Iohannis. Dar ca om de afaceri, nu e bine, pentru că îmbătrânesc în afacere. Din punctul meu de vedere, ori totul, ori nimic. (…) Noi, cei mari, avem probleme de supraviețuire. În continuu, trebuie să ne dezvoltăm, să ne retehnoligizăm, să cumpărăm utilaje noi. Avem în vedere încă un proiect în care vreau o stație de epurare nouă și ne mai trebuie alte lucruri. Suntem obligați să ținem pasul cu firmele mari”, a spus administratorul de la Carmo-Lact Monor.

 

Fermă de Top 3 european la Şieu Odorhei       

Ideea Ideea unei ferme de vaci proprii a venit  în 2007, când calitatea şi curăţenia laptelui trebuiau strict verificate. Prima fermă a fost înfiinţată  la Pintic (Teaca)

La Pintic, a fost o fermă pilot, unde s-a învăţat ce înseamnă să creşti animale, nu cum s-a crescut pe timpul CAP-ului. A fost afară, s-a informat. E total diferită zootehnia de acum faţă de ceea ce a fost pe timpul lui Ceauşescu. Nici nu se poate discuta.

Aşa am ajuns la Şieu-Odorhei, unde m-a ajutat dl. Popşor şi unde am găsit şi un primar binevoitor (n.n. – regretatul Viorel Chirlejan), care ne-a ajutat. Am făcut adăpostuile alea. De acolo primim zilnic în jur de 27.000 litri lapte, de cea mai bună calitate. E un lapte cu care poţi să te joci în fabrică aşa cum vrei.

Domnul Creoşteanu a ajuns la performanţa să obţină 39 lapte/cap de vacă. Dacă forţezi nu e sănătos pentru animale. Acum am scăzut la 37 l lapte/zi, pe cap de animal. A făcut performanţă şi poate să fie mândru.

Am ajuns undeva la 1400 şi ceva de capete, cu 800 de capete pe sala de muls. Ne-am oprit. Problema sunt dejecţiile. Cu cât creşti capacitatea adăposturilor, cu atât trebuie să creşti capacitatea pentru dejecţii”, a explicat Ioan Neagoş, în lipsa medicului veterinar Eugen Creoşteanu.

Trebuie spus că cei de la Carmo-Lact Monor lucrează peste 1000 de hectare de teren, pentru furajarea animalelor, dar, recunoştea acesta, producţiile sunt la jumătate faţă de ce obţin cei din sud au din vestul ţării, asta pentru că solul, oricâte îngrăşăminte ar avea, nu este unul foarte bun.

 

Produsele de Monor ajung în peste 1200 de locaţii din ţară

În fabrica de la Monor, zilnic sunt procesaţi aproximativ 80.000 litri, dintre care circa 27.000 l sunt din ferma proprie, diferenţa venind de la circa 1500 de fermieri care au relaţie contractuală cu firma.  

Paleta de produse este una diversificată, atât pentru lapte – cu diverse formule de grăsime (3,5%, 1,8% şi 1,5%), la cutie, la sticlă, la canistră – cât şi pentru smântănă, acidofile (iaurt, lapte bătut, sana etc.), brânzeturi.

“Am început să fac marcă proprie pentru oricine dorește, pentru că știam că altă șansă nu am. Hipermarketurile doresc să-și facă mărci proprii, tocmai pentru a-ți pierde identitatea tu ca fabricant, ca brand, ca Monor. Te obligă: Da, îți iau produse, dar faci marcă proprie””, a dezvăluit Ioan Neagoş.

La ora actuală, reţeaua de distribuţie a produselor MONOR, cuprinde peste 1000 de clienţi cu peste 1.500 de puncte de lucru în oraşele Baia Mare, Bistriţa, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Mediaş, Râmnicu Vâlcea, Reghin, Satu Mare, Sibiu, Sighişoara, Târgu Mureş.

 

O competiţie continuă între Ioan Neagoş şi Eugen Creoşteanu

“Împreună cu dl. Creoşteanu nu pot să spun că au fost toate doar lapte şi miere, pentru că suntem doi oameni orgolioşi, pătimaşi, care vor să facă ceva.  Am mai avut şi conflicte, dar ca să stai 26 de ani împreună şi să nu divorţezi, este totuşi o performanţă.

Între noi doi a fost o competiţie continuă. Eu am făcut ce am ştiut eu, el a făcut ce ştia el, dar tot timpul ne-am ţinut sub observaţie, să nu fie unul mai sus decât celălalt, fiecare la ce s-a priceput. Asta a dus la rezultate, ambiţia. Din 365 de zile, 365 de zile sunt la fabrică, indiferent că e sâmbătă sau duminică. Am fost de 6 ori în concediu în 26 de ani, dar nu îmi pare rău, în viaţă am făcut ce mi-am dorit şi am ajuns acolo am visat”.

 

“Nu ducem lipsă de forţă de muncă”

“Nu ducem lipsă de forţă de muncă, 2 zile lucrează, două zile sunt liberi, iar salariile sunt de la salariul minim pe economie până când depăşeşte 10.000 lei, funcţie de postul pe care îl ocupă.

Am auzit că nu sunt oameni… Pentru că nu sunt bine plătiţi, indiferent unde, fie în aparatul statului, fie la cei privaţi. A fost o bătaie de joc până acum. Guvernul, că a venit şi a săltat salariile, ce au făcut ei acolo, ne-au obligat să mărim salariile. Măreşti salariile, măreşti consumul, lucru favorabil pentru noi. Omul începe să fie mulţumit. Eu le-am majorat salariile cu 50%. Când a venit legea de majorare a salariului minim, nu am avut mulţi, numai nişte colectori de lapte, care sunt cu 2 ore. Dacă dai salarii, găseşti. Nu mă duc să lucrez de gratis la Neagoş sau la cutare. De asta se duc şi afară.

Succesul pentru a avea oameni este să-I plăteşti, dar cum, la valoarea pe care o are fiecare individual. Diferenţa e enormă de la om la om. Sunt oameni devotaţi, care vor să muncească, unii sunt altfel. Cheia succesului e ca oamenii să fie bine plătiţi”.

         În context, Ioan Neagoş a explicat că în 26 ani, firma nu a avut niciodată vreo întârziere la plata taxelor şi impozitelor  către stat.

 

Despre Monor:         

Petrică Popşor (OJFIR BN): Fac  parte dintr-un lanţ integrat. Au realizat că este foarte  greu să rezişti pe piaţă  dacă nu te integreZi într-un lanţ complet. Este singura capacitate din domeniu cu capital 100% autohton. Ferma de la Şier Odorhei este pe locul 3 în Europa la producţie, raportat la capacitate.

Prefectul Ovidiu  Frenţ: Sunteţi unul dintre partenerii corecţi ai statului prin ceea ce aţi făcut. Aţi accesat mai multe proiecte de finanţare europeană, beneficiaţi şi de finanţare guvernamentală. E Un proiect de succes.

 Primarul Ioan Cira: Monorenii, cu mine în frunte, ne mândrim cu această firmă şi pot să spun că între administraţia locală şi cei doi patroni este o colaborare foarte bună. 

.

Comentarii

27/07/18 14:52
Marioara.

Felicitari.Ne mandrim cu dvs.

28/07/18 12:24
comentator

Felicitari ! Bravo ! Asa sa faca cate " cineva " ... in fiecare comuna , sa dea locuri de munca localnicilor ... si nu-i musai doar cu laptele ... ci cu efectiv ... tot ceea ce " se mananca " ...
Hrana populatiei trebuie asigurata si produsa de/in mediul rural, nicidecum de/in mediul urban !

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]