Castelul de la Chiuza sau locul unde s-a născut romanul „Adam şi Eva”




Comuna Chiuza este una din cele 58 de UAT-uri ale judeţului Bistriţa-Năsăud, ai spune, la prima vedere, nu cu foarte mari pretenţii. Aparenţele înşeală întodeauna!

Comuna Chiuza se poate lăuda cu un centru cultural unic în Bistriţa-Năsăud: centrul Cultural LIVIU REBREANU, un muzeu al memoriei celui care a fost şi este marele scriitor român, creatorul romanului interbelic românesc, Liviu Rebreanu.

Grigore Bradea, un primar plin de surprize

Grigore Bradea este unul din primarii din Bistriţa-Năsăud care a refuzat, systematic, să apară la TV sau să se scrie despre el, am spune, “puţin, foarte puţin”. Au putea spune despre el că este un om taciturn, fără abilităţi de comunicare, cumva fără ştiinţa dialogului.

Complet greşit! În discuţia noastră de mai puţin de două ore, am descoperit un Grigore Bradea cult, cunoscător de literatură română şi universal, dar şi un bun analist politic şi economic. Un eurosceptic şi un susţinător al reconstrucţiei României după alte tiparuri, mai puţin politice: “ Politica ne-a adus în situaţia în care suntem. Mai puţină politică, dacă s-ar putea deloc şi mai multă administraţie, dar una pentru oameni. Am tot făcut clădiri în oraşe, dar am distrus spiritual, aceasta este marea problem cu care ne confruntăm în aceşti ani, lipsa de oameni, de spiritualitate”.

“Ştiţi cum se spune: uite acolo câte persoane sunt, iar oameni, deloc”.

DESPRE CENTRUL CULTURAL LIVIU REBREANU

GRIGORE BRADEA: “ Să ştiţi că sunt mândru de ceea ce am reuşit să facem acolo, sigur cu spirjinul oamenilor de cultură din judeţ, cu implicare profesorului şi criticului literar, Andrei Moldovan, am transformat un fost CAP în ceea ce a fost până la naţionalizare, un castel, o clădire emblematică pentru această zonă. Iar, pentru că marele scrriitor LIviu Rebreanu, este, după tată, originar din Chiuza, am decis să-l cinstim şi aici, pentru că, acum există o CHIUZA A LUI LIVIU REBREANU”, ne spune Grigore Bradea.

Aşa cum am văzut, în castel este deschisă o expoziţie documentară LIVIU REBREANU  şi, care conţine în cea mai mare parte, exponate originale, ediţii princeps sau volume rare, dar şi ziare din perioada interbelică în care s-a scris despre Rebreanu sau a publicat Rebreanu însuşi.

SCURT ISTORIC AL CASTELULUI

S-a construit în prima jumătate a secolului al XIX-lea de către moşierul Foldvari Iosif, în mijlocul unei suprafeţe de 19 iugăre amenajate ca grădină englezească, cu eleşteu. Începând din 1890, proprietarul moşiei a fost Veress Francisc care, sub pseudonimul de Feriz, a publicat schiţe umoristice în „Foaia de duminică” (Oradea). În 1917, proprietarii au vândut castelul maiorului în rezervă Iulian Marţian, om de cultură, cercetător, devenit membru al Academiei Române, dar şi proprietar al unei fabrici de bere în Năsăud. Acesta, după Marele Război, l-a găzduit aici pe Wilhelm Beindorf, pictor, exilat politic german. Lui i se datorează pictura bisericii din Chiuza, dar şi a celor din Săsarm şi Dumbrăviţa.
În 1942, urmaşii maiorului Marţian au vândut castelul lui Petru Rebreanu din Cluj. În perioada dintre cele două războaie mondiale, aici a funcţionat, cu chirie, pentru o vreme, şi biroul notarial.
După al doilea război, clădirea a fost naţionalizată, în ea avându-şi sediile instituţiile comunale, precum şi gospodăria colectivă.
În 1997, proprietarii de drept ai clădirii şi terenului au fost despăgubiţi, iar construcţia este acum în proprietatea Consiliului Local Chiuza.
Scriitorul Liviu Rebreanu, originar din Chiuza prin tatăl său, învăţătorul Vasile Rebreanu, plasează în acest castel acţiunea primei variante a romanului „Adam şi Eva”, întitulate „Mirza”. Tot în Chiuza avea să se desfăşoare acţiunea romanului „Păcală şi Tândală” („Toma şi Tănase”), rămas, din păcate, în stadiu de proiect.


În loc de epilog

Grigore Bradea vrea  şi este unul din edilii modeşti din Bistriţa-Năsăud, doar că cifrele şi satele din comuna Chiuza îl contrazic:

În ultimii 4 ani, din bugetul local al comunei Chiuza s-au alocat 895.000 lei pentru realizarea mai multor investiţii, proiecte importante pentru cetaţenii comunei:
Împrejmuirea terenului de sport al școalii și construirea magaziei de lemne;
Reabilitarea Căminului Cultural;
Proiectul tehnic și studiul de fezabilitate pentru modernizarea iluminatului public;
Reabilitarea punctului sanitar din satul Piatra;
Complex de joacă;
Reabilitarea sediului Primărie;
Modernizarea drum comunal 38 E și a străzilor de interes local.
 
În baza unui parteneriat concret între Consiliul Județean, Guvernul României şi prin accesarea de fonduri europene, s-au realizat investitii de 4.991.888 lei.
 
Modernizarea drumului comunal dintre Piatra şi Mireș (6,25 Km);
Reabilitarea Şcolii din satul Săsarm;
Renovarea Centrul Cultural Chiuza;
Realizarea a 25 km de rețele de canalizare și a 646 de racordări la rețea.
 
         Ce ne propunem în mandatul 2016-2020
 
Am demonstrat că se poate, iar pentru mandatul 2016-2020, acestea sunt proiectele care se realizează:                                                             
Modernizarea a 9.5 km de drumuri de hotar;
Asfaltarea drumurilor comunale (22 km);
Asocierea comunei Chiuza cu comuna Spermezeu, pentru realizarea drumului comunal (Chiuza - Dumbrăvița, 5.6 km);
Finalizarea canalizării în localitățile Chiuza - Săsarm - Piatra, precum și a stației de epurare;
Construirea capelei mortuare în localitățile Chiuza, Săsarm, Piatra;
Terenuri de joacă în localitățile Chiuza, Săsarm.

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5