Cât or mai..... ci !

Nina, o micuţă bistriţeancă, la vârsta de doi ani a plecat defintiv din ţară împreună cu părinţii, stabilindu-se la capătul lumii, tocmai la Vancouver-Canada, pe malul Pacificului. Anii au trecut, iar la sfârșitul anului școlar precedent a devenit absolventă a ciclului gimnazial, urmând ca din toamnă să debuteze în noua sa calitate de liceistă. La trecerea de la o formă de învăţământ la cealaltă, probabil chemarea locurilor natale a făcut-o să-şi dorească cu ardoare să revadă România, ţara de origine și bineînțeles minunatele meleaguri ale Bistriţei şi Năsăudului.

Pentru a avea şanse de reuşită şi garanţia că dorinţa sa va deveni realizabilă a făcut pregătiri speciale. În acest sens a încheiat anul şcolar cu rezultate excelente, iar conducerea şcolii la care a învățat a hotărat să-i acorde Medalia de ”Cetăţean exemplar“, de care pe bună dreptate este mândră.

Evenimentul ne-a reamintit de o situație similară petrecută în urbea noastră în prima parte a secolului trecut, care l-a avut ca protagonist pe Dr. Linul Victor, fost notar șef la Bistrița, o somitate în domeniu. Acesta la absolvirea Liceului Evanghelic Lutheran German datorită performanțelor școlare și arhicunoscutei corectitudini germane a fost declarat șef de promoție spre supărarea poate a unora dintre foștii săi colegi sași, ce au râvnit această onorantă calitate. Au fost nevoiți, însă, să se mulțumească să-l însoțească la procesiunea organizată cu acel prilej, în care șeful de promoție urcat pe un superb cal alb a traversat orașul urmat de foștii colegi și cadrele didactice, fiind admirat de întreaga asistența printre care se aflau aproape toate notabilitățile.

Drept recompensă pentru rezultatele de excepție la învățătură părinții au decis la sfârșitul lunii iulie și începutul acestei luni să-i indeplinească dorința. Actul ne-a convins că și turismul este până la urmă o știință, ce presupune cunoștințe vaste din domenii diferite, multă inteligență, o selecție riguroasă a priorităților, sensibilitate artistică și un ochi avizat și desigur multe și mari eforturi pentru că nu-i chiar la îndemâna oricui să parcurgi într-o perioadă determinată peste 16.000 km, din care peste 7000 km la volanul mașinii pe teritoriul mai multor state: Germania, Cehia, Austria, Ungaria și România.

Familia cât și cei apropiați au apreciat și catalogat demersul lor drept un excepțional act educațional, ce a meritat eforturile făcute. Stau în acest sens mărturie și numeroasele manifestări de exuberanță, de bucurie și fericire ale fetiței la contactul cu locurile de origine, fie că a fost vorba de municipiul Bistrița cu impunătoarea Biserică Evanghelică Lutherană Germană reconstruită în urmă cu 450 de ani, de farmecul și pitorescul inedit al meleagurilor bârgăoane precum cele de la Strâmba, comuna Josenii Bârgăului, de la Piatra Fântânele ori din gura de rai de la Colibița.

Cu siguranță îi vor rămâne pentru totdeauna întipărite în memorie frumusețea și valoarea inestimabilă a multora dintre exponatele de la Muzeul Peleș, Castelul Bran, construcțiile de o deosebită valoare istorică și arhitecturală din: Bistrița, Cluj-Napoca, Sighișoara, Brașov, Frankfurt pe Main, Viena, Salzburg, Praga ori Budapesta. De neuitat va rămâne și plimbarea cu caleașca printre renumitele monumente de arhitectură din Praga și nu numai.

Personal îi sunt recunoscător pentru că m-a avertizat că am lacune de cunoaștere chiar a zonei natale. Până acum știam că potrivit legendei pe malurile lacurilor, mai ales a celor de munte, viețuiesc zâne ori cu prilejul vizitei sale am constatat că pe lacul de la Colibița își are sălajul și.... un zân !, un creator, un făuritor de frumuseți, în persoana artistului plastic Krestel Ioan. Hany a primit acest apelativ probabil de la pasiunea lui de creator al frumosului, de înnobilare și înfrumusețare a peisajului zonei. Înzestrat cu o minte ageră, scrutătoare reușește prin ingeniozitate, talent și măiestrie artistică să transforme lemnul în operă de artă, pe care o expune cu o deosebită generozitate spre vizionare tuturor celor care se decid să treacă pragul Cabanei ”Sculptor“, o construcție în regim de înălțime P+2, pe care și-a ridicat-o singur pe marginea lacului.

Impresionantă mi s-a părut munca sa de sisif, migala și perseverența cu care a transformat și pus în valoare fiecare colțișor de aici. Cabana prevăzută cu spații de cazare dispune până și de o sală de conferințe dotată cu aparatură de proiectare. Pe terasa de la etajul I potențialii oaspeți sunt așteptați până și cu lunete de ultimă generație, care să-i ajute în scrutarea frumuseților zonei. Pe cei dornici de o eventuală plimbare pe luciul apei îi așteptau trei mici ambarcațiuni de agrement. Pe un teren în pantă, practic o râpă pe care odinioară nu creșteau decât bălării și o vegetație nefolositoare a amenajat căi de acces, rondouri de flori, chiar un teren de volei prevăzut cu instalație de iluminare folosit uneori pentru campare. Nu întâmplător una dintre întrebările ce revenea frecvent pe buzele micuței a fost aceea: ”o să mai pot să revin aici ?“, iar răspunsul formulat într-un regionalism exprimat într-o formă simplă, concisă și la obiect a fost acela: Poți să revi oricând ”Cât ai tăi or mai...ci !“. Cu ajutorul celor prezenți în final s-a dumirit cum stau lucrurile.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5