40 de Teze ortodoxe despre Dumnezeu şi mântuirea omului

Ce este Învierea lui Iisus Hristos

Teza 13

Iisus Hristos are scop ultim victoria asupra morţii şi comuniunea desăvârşită a omului cu Dumnezeu cel personal, infinit şi veşnic. Hristos a participat El însuşi la biruinţa, la victoria noastră fiind subiect al Învierii împreună cu Tatăl, spre deosebire de teologia romano-catolică care spune că Învierea lui Hristos nu este şi un act al puterii Mântuitorului, ci numai puterea Tatălui asupra lui Hristos mort.
Acum Iisus Hristos, Mântuitorul nostru, se află acolo în cer, pe tronul puterii absolute şi cu trupul desăvârşit de infinitatea iubirii divine, umanitatea Sa fiind plină de slava dumnezeiască, Dumnezeirea copleşindu-L fără a-L desfiinţa. Trupul lui Hristos Îndumnezeindu-Se nu iese din Sine, cele două firi rămân unite fără schimbare şi amestecare.
Moartea lui Hristos a fost altfel decât a noastră, a oamenilor, pentru că s-a făcut din cauza imenselor noastre păcate. Hristos s-a adus pe Sine jertfă lui Dumnezeu, pentru răscumpărarea noastră, făcând pe cruce mijlocirea între Dumnezeu şi om. Iisus Hristos a avut frică de moarte pentru că şi-a însuşit frica oamenilor faţă de acest fenomen, astfel Hristos a compătimit oamenii şi s-a făcut solidar cu ei. Când se întoarce la Tatăl, firea omului cea pătimitoare se transformă în fire nepătimitoare prin comuniune cu firea Sa dumnezeiască. Mântuitorul Iisus Hristos a luat chipul fără de păcat al firii omului. Pe El puterea Sa dumnezeiască l-a ajutat să învingă patimile trupului pe care le-a suportat până la final.
Iisus Hristos S-a înviat pe Sine pentru că este Fiul lui Dumnezeu, însă partea Sa dumnezeiască nu putea muri, deci nu a înviat această parte, pentru că ea nu putea să moară. De aceea a venit moartea, pentru ca păcatul să nu fie nemuritor, de aceea Dumnezeu a îngăduit moartea, pentru a o întoarce împotriva coruptibilităţii, de aceea numai prin Iisus Hristos omul nu mai stă sub puterea legii, de aceea în Trupul Său Mântuitorul a zdrobit păcatul şi în împărtăşirea de El îl înving şi oamenii împreună cu legea şi moartea, aşa Mântuitorul a ţinut sub control frica morţii pentru motivul că în El voinţa este ipostasiată în Dumnezeu-Cuvântul.
Învierea Mântuitorului arată şi demonstrează că istoria este destinată a fi ridicată într-un alt plan, superior celui actual al ei, în planul vieţii incoruptibile, unde nu există moartea, unde libertatea spiritului uman, prin Sfântul Duh, face transparent trupul. Iisus Hristos a murit, iar sufletul Său plin de slava dumnezeiască s-a dus în iad şi l-a învins, pe urmă şi-a ridicat trupul Său, trup care avea dumnezeire în El, de aceea nu a putut intra în legea putrefacţiei. Iisus Hristos nu este numai un obiect al Învierii, ci este şi subiect al ei. Hristos a eliberat din iad pe cei drepţi care-L aşteptau şi credeau în El.
Învierea lui Hristos înseamnă comuniunea Sa cu Dumnezeu Tatăl şi Duhul Sfânt şi în acelaşi timp comuniunea deplină cu noi, cu efortul participării noastre.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]