Cea mai frumoasă casă în stil renascentist din Bistriţa, a Argintarului, redată circuitului turistic şi cultural

Mar, 02/24/2015 - 13:37

Reabilitarea clădirii istorice a Casei Argintarului a ajuns la final, astfel că avem la Bistriţa un Centru German. Bistriţenii care au trecut pe str. Dornei, aproape de ansamblul Sugălete, poate au remarcat faţada exterioară a acestei clădiri. Cei mai curioşi din fire, care vor să descopere moştenirea istorică şi culturală a saşilor din vechea cetate medievală a Bistriţei, pot să treacă pragul şi nu vor regreta. Casa Argintarului a fost redată circuitului turistic şi cultural, iar bistriţenii o pot vizita între orele 8-16, de marţi până duminică.

Proiectul a fost cofinanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul major de intervenţie 5.1 – „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea / modernizarea infrastructurilor conexe”, valoarea totală fiind de 2.236.402,19 lei, din care 1.609.947,68 lei a reprezentat asistenţa financiară nerambursabilă.

Centrul German asigură mai multe funcţionalităţi, şi anume de centru de informare turistică şi culturală, muzeu de prelucrare a metalelor preţioase, o bibliotecă (la parter şi la etaj), sală de conferințe, spații expoziționale, spații admnistrative și birouri. De asemenea, curtea a fost amenajată pentru evenimente în aer liber.

Preşedintele Moldovan: Îmi doresc ca acest Centru German să fie viu

Staff-ul Consiliului Judeţean, al Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud şi managerul de proiect au punctat, în cadrul conferinţei de final, cele mai relevante aspecte ale acestui proiect implementat de administraţia judeţeană.

„Avem o clădire reabilitată, readusă la viaţă, care, din punctul meu de vedere, arată foarte bine. Scopul acestui proiect a fost de a creşte atractivitatea turistică a judeţului, a municipiului Bistriţa. Prin acest proiect dorim să reînviem, să reîmprospătăm, să dezvoltăm relaţia dintre populaţia majoritară şi minorităţi, şi, în special, cu minoritatea germană având acest specific şi această misiune al viitorului Centru German.

Îmi doresc ca acest centru să fie viu, să se desfăşoare cât mai multe activităţi cu profil cultural, deja sunt câteva programate, mâine (25 februarie) fiind o întâlnire a Societăţii Scriitorilor, dar şi activităţi ale societăţii civile”, a precizat preşedintele Radu Moldovan.

De altfel, aici ar urma să fie organizate acţiuni cu prilejul Târgului de Paşti (Ostermarkt), al Zilei Europei, Sebărilor Bistriţei Medievale, Zilei Unităţii Germane (3 octombrie), Zilei Holocaustului (9 octombrie), Zilei Naţionale a Austriei (26 octombrie), Zilei României, a Crăciunului şi sărbătorilor de iarnă. Astăzi este Ziua Centrului German!

Vicepreşedintele Dorin Popescu a adăugat că şi-ar dori ca măcar 80% dintre clădirile din Bistriţa, din Centrul istoric, să arate ca acest Centru German. „În momentul acela, cred că suntem intraţi cu totul şi cu totul în Europa”, a spus vicepreşedintele Popescu.

***

Prof. George Marinescu de la Complexul Muzeal Judeţean a punctat faptul că „este cea mai frumoasă clădire în stil renascentist din Bistriţa”, detalii arhitecturale de pe faţadă, care se regăsesc şi la Biserica Evanghelică, contribuind la identificarea constructorului în persoana lui Petrus Italus de Lugano, care a lucrat la Bistriţa între 1560-1563.

„Clădirea este exponentul unei patriciat săsesc ajuns la maximum de dezvoltare în 1560-1563, este maximum de dezvoltare a Bistriţei, pentru că în 1602 este asediul generalului Basta şi urmează o cădere bruscă a Bistriţei care, practic, nu îşi va mai reveni vreodată.” Marinescu a menţionat că „forţa economică a breslei” a permis edificarea unei astfel de construcţii care se impunea nu doar la vremea aceea.

***

Cunoscut localnicilor sub denumirea „Casa Argintarului”, Centrul German din Bistriţa este amplasat în centrul vechi al oraşului (str. Dornei, nr. 5), în apropierea ansamblului Sugălete. Clădirea datează din prima jumătate a secolului al XVI-lea şi este una dintre cele mai sugestive locuinţe care ilustrează stilul Renaşterii din întreaga Transilvanie. Corpul original este o construcţie proiectată pe plan dreptunghiular, pe două niveluri. La parter, în dreapta gangului carosabil, sunt trei camere boltite. Trecerea la etaj se face pe o scară largă cu dublă rampă, aici fiind un hol şi trei camere, având la uşi ancadramente din piatră renascantiste.

Imobilul impresionează mai ales prin faţada exterioară, unde domină portalul monumental semicircular, încadrat de pilaştrii dispuşi pe piedestaluri înalte, după modelul arhitecturii florentine din secolul al XV-lea. Ferestrele au frumoase profilaturi şi ancadramente dreptunghiulare renascentiste, cele de pe faţadă fiind mai bogate. Excepţie face o singură fereastră de la parter de o formă semicirculară care imită la scară redusă portalul.

Denumirea „Casa Argintarului” provine de la cele două potire sculptate în arcul ferestrei de la parter. Aceste cupe, de tipuri diferite, reprezentau simbolul breslei aurarilor, meşteşug foarte dezvoltat în Bistriţa medievală, care atunci deţinea şi minele de metale preţioase de la Rodna. Imobilul a aparţinut breslei sau a unui meşter aurar, fiind o locuinţă tipică cu ateliere la parter şi camere de locuit la etaj.

Clădirea a cunoscut de-a lungul timpului mai multe transformări şi refaceri. În 1758 a fost afectată de un puternic incendiu, în 1939 ajunsese în pragul demolării, fiind salvată de intervenţia lui Nicolae Iorga, iar din 1950 devine proprietate de stat, intrând într-un amplu proces de restaurare efectuat de arhitectul restaurator Şt. Balş. Cu acest prilej s-a ridicat un al doilea corp de clădire, cu ancadramente care imită pe cele din corpul original. În 1969 se inaugurează printr-o expoziţie de artă plastică, ulterior până în 1986 aici funcţionând secţia de istorie a Muzeului Judeţean Bistriţa-Năsăud, apoi are rol didactic pentru Şcoala de Arte şi Meserii.

În prezent, după o nouă restaurare, destinaţia sa educativă şi culturală este continuată prin înfiinţarea Centrului German din Bistriţa.

Comentarii

24/02/15 13:44

Vizitator

La o luna de la inaugurarea clădirii istorice reabilitate a Casa Argintarului, inca nu se cunoaste exact destinatia concreta a acesteia. Lucrul acesta rezulta din insasi definirea obiectivului general: Obiectivul general este ”creşterea atractivităţii turistice a municipiului Bistriţa ca factor de stimulare a creşterii economice în judeţul Bistriţa-Năsăud prin valorificarea moştenirii istorice şi culturale a saşilor transilvăneni care au locuit în vechea cetate medievală a Bistriţei”. Apoi, intre funcţionalităţile Centrului German de pe strada Dornei, inaugurat în cadru festiv în data de 24 ianuarie, figureaza in primul rand aceea de centru de informare turistică şi culturală, desi la cateva sute de metri mai exista un Centru de informare turistica.
Pe urma denumirea de „Centrul German” este destul de ambigua si necesita precizarea profilului acestui centru. Cu siguranta nu-i vorba despre un centru comercial, medical, sportiv, etc. Cel mai probabil este vorba despre un centru cultural. De aceea, denumirea ar trebui sa fie aceea de „Centrul Cultural German Bistrita” iar organizarea sa ar trebui sa fie asemanatoare centrelor similare din Cluj, Sibiu, Brasov, Timisoara, Iasi, etc. Principalul obiectiv al centrului ar trebui sa fie promovarea unui dialog permanent romano-german, inclusiv prin organizarea de cursuri moderne de limbă germană. In cadrul centrului ar trebui sa functioneze si o biblioteca de limba germana.