Ceferistul poet din Poiana Ilvei

În a doua decadă a lunii lui cuptor,2015,ne întorceam cu trenul de la Cluj,de la nunta nepotului nostru Cătălin Raus.Respectivul tren pe ruta Cluj-Bistriţa , a plecat din staţie cu o întârziere de circa 4o de minute , deoarece acceleratul Oradea –Cluj s-a împodmolit pe traseu ,iar noi am fost nevoiţi să-l aşteptăm,deoarece CFR-ul are nişte reguli bine stabilite .Ne gândeam ca nu cumva trenul de Bistriţa să nu ne aştepte la Beclean şi sa fim nevoiţi a aştepta trenul următor .
Şeful de tren ,ca de obicei şi-a continuat activitatea de control , imediat după plecarea trenului.Ne-a controlat biletele ,dar eu nu m-am putut abţine , spunându-i următoarele cuvinte ,mai mult în glumă:nu înţeleg de ce se dereglează ora plecării .Dacă trenul din Beclean spre Năsăud e plecat ,noi ne urcăm în trenul accelerat cu aceste bilete de personal,la care controlorul ,un om calm şi elegant zice :faceţi cum doriţi ,că doar nu e vina noastră .Aşa cum noi am aşteptat la Cluj trenul de la Oradea cred că şi la Beclean se va întâmpla la fel şi merge mai departe prin compartimente .După câteva minute revine şi se aşează pe scaun lângă mine .Eu priveam pe geam,dar totuşi m-am gândit oare de ce mă înghesuie când sunt atâtea locuri libere ,mai ales că noi, adică eu cu soţia ,aveam mai multe bagaje .
Pe o hârtiuţă a scris câteva cuvinte ,se întoarce spre mine cu zâmbetul pe faţă şi citeşte o epigramă intitulată : Condeiul lui Mititean .Atunci mi-am dat seama că e o cunoştiinţă de a mea pe nume GRIGORE GUZU ,din Poiana Ilvei ,poet şi rapsod popular ,pe care niciodată nu l-am văzut în uniformă de ceferist ,cu toate că am participat la debutul său literar cu câţiva ani în urmă . Schimbăm câteva cuvinte prieteneşti după care scoate din porhart o carte intitulată “ Suflet de român “.O carte atrăgătoare ce înseamnă farmec,frumuseţe şi încântare.
Pe prima copertă domină steagul tricolor încadrat în motive populare şi o cămaşă înflorată înfăşurată cu o panglică tricoloră .Pe coperta ultimă poetul ceferist alături de doi călăreţi ,în faţa casei ,pregătiţi pentru a participa la o nuntă unde şlefuitorul slovelor este taroste . Profesorul său , Ofilat Varvari ,semnează prefaţa şi completează coperta a –IV-a cu un fragment mobilizator ,arătând că poezia lui Grigore,ceferistul ,reflectă modul de a cugeta a săteanului prin frumuseţe de fond şi expresiune ,completând grupul poeţilor tineri care improspătează creaţiile populare ale spaţiului mioritic.Până la Beclean am răsfoit cartea ,am citit fiecare cu voce tare ,iar ceferistul venea cu elemente noi,recitând din memorie versuri cu acelaşi conţinut din poeţii clasici dovedind o memorie de excepţie .O carte prezentată în tren având ca invitaţi pasagerii din compartiment,care au intervenit cu sincere aprecieri la adresa poetului ceferist.
Cartea prezentată în tren are 12o de pagini şi conţin 65 de poezii scrise cu un limbaj concentrat metaforic,cu cunoaşterea specifică ,afectivă ,a esenţelor lumii reale ,iubirea de oameni şi de locurile natale şi totodată respectul faţă de străbuni, deoarece patriotismul nu înseamnă numai iubirea pământului în care te-ai născut ,ci,mai ales ,iubirea trecutului ,fără de care nu există iubire de ţară ,spunea Luceafărul poeziei româneşti ,iar Napoleon Bonaparte spunea : dragostea de patrie este cea dintâ religie a omului civilizat, Pentru poetul ceferist patriotism înseamnă mândrie că ceva frumos s-a putut petrece în locul unde trăieşte..Poeziile ceferistului poienar sunt o declaraţie de intenţii: cine suntem,unde ne aflăm,încotro mergem ,descoperindu-ne pe noi înşine , cu tot ce avem mai frumos şi contribuie la forjarea conştiinţei româneşti spre emanciparea naţională.Ceferistul poet,face parte dintr-o familie de ţărani cu har şi mult dar de la Bunul Dumnezeu aducând la loc de cinste creaţiile proprii şi craţiile unor poeţi clasici din care recită ore în şir fără întrerupere cum sunt: Eminescu,Coşbuc,prietenul lor de cruce,Alecsandri,Goga,Vasile Militaru etc.Poate se va găsi cineva să scrie o carte despre familia Guzu ,cărturari în straie ţărăneşti ,care ştiu să îmbine munca câmpului cu poezia ,oameni care bat coasa ritmic în sunetele slovelor cu rimă sau în glasul roţilor de tren .
O clădire o poţi identifica după un detaliu arhitectonic ,iar o carte o poţi identifica după mesajul ce-l transmite cititorului.Cartea cu care am făcut cunoştinţă în tren ,la locul de muncă a poetului a fost sărbătorită ca o mireasă în satul său natal Poiana Ilvei ,duminică 2 august 2015,în sala Căminului cultural ,după ce am participat cu toţii la Sfânta Liturghie oficiată de preotul paroh Leon Pop.A fost o manifestare academică specifică doar mediului urban ,unde sătenii şi-au dat mâna cu oaspeţii din Năsăud,Bistriţa,Nepos,Rebrişoara ,Ilva Mică ,Cluj ,formând o grupare literară în jurul a două cărţi “ Obârşii’ şi ‘Suflet de român’ îtr-un climat sincer,cald şi calm.
Sărbătoarea cărţii de la Poiana Ilvei a fost mai altfel ,având sprijinul concret a Ligii Scriitorilor Români,Filiala Năsăud şi a ASTREI, care lucrează în comun,cu bune intenţii pentru ridicarea satului prin acţiuni de fermitate şi credinţă profundă ,ca tradiţia culturală să rămână vie .Ceferistul poet,a salutat oaspeţii prezentându-şi în versuri viaţa sa de copil,flăcău în hora satului, lucrător al ogoarelor,crescător de animale,ceferist şi în final slujitor al cuvăntului .Preşedintele Astrei ,Ioan Seni ,a preluat comanda spunând că în cei 25 de ani Societatea Culturală a luptat pentru acţiuni ce rodesc din sentimentul apartenenţei noastre la neamul românersc în căutarea şi dobândirea demnităţii noastre .Cartea de azi dovedeşte legăturile cărturăreşti de suflet între cei care slăvesc limba română ca un focar de cultură şi spiritualitate .
Prezenţa prof. univ.dr. ing.Barbu I Bălan ,venit în mod special de la Cluj e o dovadă că poienarii nu se depărtează de izvoare ,nu se depărtează unii de alţii continuându-şi mersul prin tradiţiile locului şi prin istorie.Prefaţatorul cărţii ,profesorul poetului ,Varvari Ofilat, a spus că Grigoraş prin cărţile sale reflectă amprenta spiritului uman ,ce domină timpul fiecărei etape din viaţa sa .Primarul comunei prezent cu familia şi mai mulţi salariaţi ai primăriei ,spune că poetul de azi e o mândrie pentru obştea satului deoarece aduce în actualitate ideile străbunilor cărturari poienari şi duce mai departe istoria satului încărcată de adevăr şi omenie .Preotul local, Leon Pop ,spune că scrisul pentru credinciosul Grigoraş este rodul unei chemări ,a unei vocaţii ,care a devenit însăşi viaţa sa .Scrierile lui Grigoraş spune Mircea Daroşi sunt fapte de angajare în viaţa culturală ,fapte făcute din suflet pentru suflet.Preşedintele Filialei Năsăud a Ligii Scriitorilor Români,Ioan Mititean, face o radiografie a operei poetului ceferist şi a vieţii cărturăreşti din zonă cu exemple de patriotism şi perfecţiune ,după care şi ceilalţi membrii ai obştei îşi modelează caracterul şi faptele şi că fiecare idee lansată în acest cadru este o cărămidă pentru reclădirea satului pe linie culturală .Rodica Fercana din Bistriţa spune că versurile lui Guzu sunt scrise cu un limbaj concentrat al afectivităţii ,al rimei şi ritmului existând în multe cazuri asemănări în privinţa stilului , venind cu argumente din poeziile lui Guzu şi ale sale .Prof Neagoş,preşedintele Asociaţiei –România durabilâ arată că poezia lui Guzu este artistică şi reflectă farmecul vieşii săteşti .Insăşi participarea sătenilor în număr mare la întâlnirea cu cartea constituie un moment patriotic alături de atâtea alte exemple citate de domnul Mititean .
Am văzut la Poiana,oameni cu idealuri nobile ,spune Floarea Pleş ,dornici să vorbească altora ce-şi lărgesc sufletul spre aprecierea frumosului din comportamentul semenilor noştri.La sărbătoarea cărţii de azi participă oameni minunaţi spune Lucreţia Mititean , ca dovadă este o relaţie sinceră între scriitor şi umanitatea clipei istorice.Poetul Guzu ,spune Ilie Mare , din Ilva Mică ,mânuieşte uneltele limbii cum puţini o pot face şi imbină rosturile vieţii cu înţelepciuznea vorbelor cu haz.Folclorul nu dispare spune Leon Catarig din Rebrişoara ,ci se înnoieşte în conţinut şi formă dând exemple din poziile lui Grigoraş şi din propriile creaţii
In partea a doua doamna Guzu ne-a servit din bucatele casei ,multumită că am fost mulţi la masă şi am apreciat la superlativ sărbătoarea cărţii. Grupul scriitorilor năsăudeni a făcut un popas în casa regretatului vânâtor de excepţie Alexandru Pop unde am apreciat expoiziţia cinegetică ,adica fauna Munţilor Rodnei din casa vânăturului ilvean.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]