Centenar Pavel Chihaia

            O scurtă biobibliografie în ceea ce îl privește pe Pavel Chihaia (1922-2019) semnează Gheorghe Glodeanu. Scriitorul și cercetătorul Pavel Chihaia are un profil spiritual complex. S-a născut la 23 aprilie 1922 în localitatea Corabia din județul Romanați și s-a stins din viață la 18 iunie 2019, la Obermayer, Germania. A desfășurat o activitate culturală diversă, fiind prozator, dramaturg, eseist și istoric al artelor. Absolvent al Facultății de Litere și Filosofie din București (1941-1945), lucrează la Direcția Generală a Teatrelor, publică diferite schițe și cronici în diverse publicații, în 1945 debutează cu piesa „La farmecul nopții”, apoi, în 1947 publică romanul „Blocada”, un prim volum dintr-o trilogie rămasă neterminată. Din păcate, cartea a avur o soartă tristă după instaurarea Republicii Populare, fiind interzisă de cenzură și retrasă din librării. Din cauza atitudinii antitotalitate, scriitorul începe să fie persecutat și, nedorind să se implice în procesul de distrugere a valorilor românești, pentru a se susține, exercită diferite munci, meserii manuale. Din 1960 lucrează la Institutul de Istoria Artei și publică mai multe lucrări de referință vizând arta medievală românească, iar în 1973 Pavel Chiha a reușit să obțină titlu de doctor al Universității Sorbona cu o teză privind istoria și civilizația Occidentului Medieval. În 1978 părăsește țara și se stabilește în RFG, de unde continuă să colaboreze la diferite publicații românești și străine care apar în Europa. În 1983, publică la München lucrarea «Tradiții răsăritene și influențe occidentale în Țara Românească». După 1989 lui Pavel Chihaia i se retipăresc lucrările științifice și cele literare, dintre care amintesc: «Fața cernită a libertății. Douăzeci de convorbiri la Europa Liberă», «Blocada», roman, ambele 1991, «Treptele nedesăvârșirii», 1993, «Arta medievală», 5 vol., 1998, «Legendele unei posibile lumi», 2000, și am lăsat la urmă, volumul apărut în mai multe ediții, «Mărturisiri din exil» (Ed. Institutul European, 1994), lucrare căreia Gheorghe Glodeanu îi dedică o cronică-eseu, un volum în care autorul abordează vocațiile sale, cea de scriitor și de cercetător știiințific, dând frâu liber imaginației creatoare și pasiunea pentru concentrarea asupra documentelor pe care le investiga. Tot în memoria lui Pavel Chihaia și a altor personalități artistice și literare (cum ar fi criticul de artă, preocupat de patrimoniul cultural românesc, Vasile Drăguț) scriu Ruxandra Mihăilă, Radu-Anton Maier (excelent artist plastic, suprarealist în tehnicile sale, născut în Transilvania, stabilit în Germani prin anii 1970, care continuă și astăzi să colaboreze cu publicații și instituții românești, cum sunt revista Tribuna, Editura Tribuna, Muzeul de Artă, tustrele din Cluj, și nu numai cu acestea).

            Titu Popescu face o cronică cuprinzătoare la două volume masive, «Arta din România – din preistorie în contemporaneitate» (Ed. Academiei, București, Ed. Mega, Cluj-Napoca), sub supravegherea editorială a acad. Răzvan Theodorescu și acad. Marius Porumb. Autorii celor două imense opuri de sinteze academice, ilustrate adecvat cu reproduceri după lucrări de artă, prezintă înaintea cititorilor rodul cercetărilor a două generații, cu speranța că paginile vor așeza convingător acest domeniu de artă alături de cel literar, dramatic sau muzical, conturând un profil distinct al românității estetice, ofrandă a istoricilor și criticilor de artă din România la sărbătoarea jubileului românesc.

            Revista Jurnalul Literar este dedicată în mare parte exilului literar și cultural românesc, pornind din 1945 până în prezent. Sunt evocate personalități ale culturii, artei și ingineriei, arhitecturii și muzicii, latinisticii în special, țării salvată prin limba latină sub influența Romei, în acest bazin balcanic intens slavizat, contribuții aduse prin eseuri, studii și cercetări de: Dana Dad, Andrei Ionescu, Costin Nicolescu, Victor Dimitriu Dragu, Constantin Mihai, Georgeta Orian, Crisula Ștefănescu, Angelo Morretta (Italia), Sonja Pawlowa (Germania), Alexandru Herlea, Steluța Pestrea-Suciu, Ionel Savitescu, Radu Drăgan, Ionel Popa, Corneliu Florea (†) și Ileana Corbea-Florescu.