“Cetatea Rodnei “ a coborât la cititori

Ioan Mititean

De Sfintele Sărbători, alături de alte publicații, a intrat în casa noastră și Revista de la poale de munte, prin grija redactorului șef ing. drd. Gherasim Solovestru Domide, omul încărcat de idei pentru ca această publicație să fie o reușită.
Articolul de început este un interviu cu primarul comunei Rodna, Valentin Grapini, semnat de redactorul șef, având ca tematică perspectivele ce se deschid comunei prin cultură, sport și turism. Un lucru îmbucurător este acordarea de investiții pentru ca satul Valea Vinului să fie declarat stațiune locală, căutându-se fonduri și pentru Casa Scriitorilor, care să redevină ce a fost cândva, adică un locaș de recreere și creație.
Veteranul culturii rodnene, prof. Liviu Păiuș, descrie manifestările locale dedicate zilei României, zi onorată de un amplu spectacol, în centrul comunei, în compania fanfarei minerilor și a altor formații locale axate pe cântece patriotice și populare.
Plimbându-ne pe ulițele Cetății, facem un popas la “casa” cu nr. 4, unde găsim o frumoasă descriere a primei ediții a zilelor Rodnei, când s-a inaugurat Căminul Cultural recent renovat, printr-un colocviu dedicat aniversării a 200 de ani de la nașterea acad. Florian Porcius.
În vecinătate, respectiv la “casa“ cu nr. 5, îl găsim pe folcloristul Liviu Păiuș în postura de Cetățean de Onoare a comunei cu un Laudațio făcut de scriitorul măierean Icu Crăciun.
La “casele” 9-13, Florin Vlașin și Dorin Dologa aduc în fața porţii figuri de rodneni participanți la primul război mondial, cărora sătenii le păstrează vie amintirea, prin scrierile ce evocă faptele lor și monumentul ridicat în memoria lor.
Cercetătorii Mădălina și Adrian Onofreiu, revin pe ulițele cetății cu episoade din perioada interbelică prin evoluția exploatării minereurilor și întărirea elementului muncitoresc și propaganda de sorginte socialistă.
Universitarul rodnean Mircea Mureșianu aduce elemente noi din activitatea academicianului rodnean Florian Porcius, care abordează suportul geografico-morfotopografic al învelișului floristic rodnean ca un veritabil profesionist și specialist geograf.
Profesorul-scriitor Emil Bălăi aduce la lumină folclorul și folcloriștii printre care și pe omul de la poale de munte Liviu Păiuș, care aduce dovada vie a puterii creatoare a țăranului someșan. Se extinde și la paginile 28-29, aducând în prim plan pe minerul Ioan Cărășel, cu vasta sa operă literară.
Dăscălița Augustina Gușă ne încântă cu un eseu prin care se întoarce înapoi în rai, redând povestiri adevărate din anii de acasă, de pe Leșcior și de pe Față din satul trișcașilor – Leșu, crâmpeie din mănunchiul celor mai frumoși ani petrecuți în satul natal, în vremuri de neuitat.
Facem un popas la “casa” cu nr. 30, unde profesoara Rodica Bălăi ne întâmpină cu un citat de Emil Cioran “Carnetul meu de adrese e un cimitir”, rememorând întâmplări cu colegii de breaslă printre care cu Doamna Nora, plecată pe alt tărâm, dar a rămas în sufletul dânsei, a colegilor și copiilor mereu frumoasă și vie.
Doamna Octavia Domide ne prezintă Expoziția “Mineritul în Munții Rodnei”, un schimb de exponate dintre Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și Muzeul Etnografic al Transilvaniei, ce a unit fotografii de arhivă din perimetrul minier al Rodnei.
Scriitorul măierean Iacob Naroș intră în cetate de mână cu scriitoarea Elena M. Câmpan cu vasta sa operă literară: poezie, proză, istorie și critică literară, un model al scrisului bistrițean.
Despre scrierile pedagogice ale lui Ion Pop Reteganul, în cartea directorului fondator al revistei ne vorbește Icu Crăciun apreciind dascălul care timp de 6 ani a învățat copiii rodnenilor, la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Scriitorul din Beclean, Corneliu Cotuțiu, poposește la „casa” cu nr. 35, însoțit de Rodica Bălăi care povestește cititorilor despre cartea „Ce rămâne”, un roman complex, istoric, politic, social, presărat și cu scene de dragoste.
Scriitorul Sorin Login intră în cetate cu o „Iubire amară”, un roman foileton ceva mai aparte ce transmite o anumită stare sufletească.
Memorandistul Gherasim Domide, la 160 de ani de la naștere este prezentat de doamna Octavia Domide, la paginile 40-41.
A venit de la Zalău, să viziteze cetatea, scriitoarea Ileana Grecu Dindelegan, după soț năsăudeancă, aducând secvențe ale istoriei presei din Ardeal. Din respect pentru Ţara Năsăudului, a intrat pe ușa cetății și doamna prof. dr. ing. Gabriela Nedelcu Teodorescu aducând sincere aprecieri unui scriitor năsăudean premiat cu Medalia de aur, la Euroinvent – 2016, Iași.
Un vechi corespondent din cetate, Toma G. Rocnean, ne invită să-l însoțim pe cărările de munte și pe malul râului și să descoperim peripeții din anii copilăriei. De la Bistrița a venit în cetate prof. Nicolae Domide cu dialectele limbii române (dacoromân și aromân), dialecte și graiuri, subdialecte și subgraiuri.
Aproape de satul natal, Șanț, la „casa” cu nr. 47, poposește Floarea Pleș un stâlp al Astrei năsăudene, unde își serbează ziua de naștere printr-un portret în cuvinte realizat de semnatarul acestui articol.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]