Cetatea Rodnei- o revista dragă sufletului

Un grup de cărturari din Rodna îşi dau întâlnire de două ori pe an sub tutela Muzeului Etnografic şi al Mineritului, spre a aduna un imens tablou de fapte ce le aşează în paginile revistei locale „Cetatea Rodnei”, care a ajuns la numărul 21, o autentică scară a valorilor scrisă de oameni cu o imensă cultură şi fantastice preocupări.
Revista beneficiază de sprijinul financiar al Consiliului Local şi al primarului rodnenilor Alexandru Năşcan şi sprijinul editorial a unui fiu al satului stabilit la Baia Mare drd.Ing. Gherasim Solovestru Domide ce-şi uneşte forţele cu scriitorul Liviu Păiuş, şi simt împreună pulsul creator al satului ce-l valorifică prin originalitate.
În cele 52 de pagini vin cu opinii proprii oameni ai locului începând cu preotul Ilie Pioraş, ce ne îndeamnă spre bucurie şi rugăciune pentru că Dumnezeu ni l-a trimis nouă pe Fiul Său ca să ne răscumpere din păcatul strămoşesc, spre a ne învăţa cum trebuie să trăim spre a fi fericiţi.
Cercetătorul Adrian Onofrei ne încântă şi în acest număr cu episoade din viaţa grănicerească. De data aceasta, a adus în prim-plan Fondurile Grănicereşti Năsăudene, instituţie creditoare pentru realizarea unor clădiri publice la sfârşitul sec XIX în localitatea Rodna.
Sandu Al. Raţiu povesteşte pe larg despre memorandistul Gherasim Domide, fiu de ţărani din Rodna, care avea în instinctul orientării sale busola certitudinii poporului, fiind legat de soarta neamului său printr-o tainică chemare pe drumul dârzelor afirmări naţionale.
Universitarul local Mircea Mureşan tratează frământările sociale şi prefacerile în spaţiul Rodnei în perioda sec. XVIII, invazia tătarilor, jafuri şi cruzimi, cât şi unele realizări de marcă privind sistematizarea zonei centrale, construirea bisericilor locale cu un fundament al iluminismului românesc transilvănean.
Directorul fondator al revistei, Liviu Păiuş scoate dintre zăbrele pe Emil Boşca Mălin, un adevărat patriot culegător de folclor cu doine de cătănie de dragoste şi de dor, de jale cât şi balade cuprinse într-o culegere editată de ASTRA, ca dovadă autorul a fost membru marcant al Asociaţiunii.
La paginile 18-19 domnul Mircea Gelu Buta scoate în faţă două destine năsăudene, cu idealuri comune ce le-au animat viaţa, cum sunt: Vasile Naşcu şi Nestor Şimon.E mişcat de faptul că nu se observă o preocupare mai atentă pentru amenajarea locurilor de veci de pe Comoara năsăudeană, dar este totuşi împăcat cu ideea că vor rămâne alte monumente ce vor vorbi întotdeauna în numele lor, ca de pildă: Munţii Rodnei, care au rămas în proprietatea descendenţilor nerecunoscători ai foştilor grănicieri, începând de la Ţibleş spre Maramureş, până la Ineu şi spre Bucovina, până în Valea Bârgăului, precum şi Gimnaziul Superior din Năsăud şi atâtea scrieri valoroase despre Ţara Năsăudului.
Doamna Maria Onofreiu vine cu noi scrisori a botanistului Florian Porcius spre Artemiu P. Alessi, cărturari devotaţi unei prietenii bine sudate ce abordează în scrisorile lor probleme de interes ştiinţific, ca nişte purtători ai stindardului înţelepciunii.
Profesorul rodnean Emilian Moldovan, stabilit la Moisei prezintă o atmosferă de spirit prilejuită de întâlnirea de 20 de ani a absolvenţilor promotiei din anul 1993 a clasei a VIII a, a şcolii rodnene. Aceştia azi sunt oameni în plină activitate, marcaţi de anii copilăriei în acea lume nebună şi frumoasă a Văii Someşului.
Redactorul şef al revistei, Gherasim Solovestru Domide, îi face o prezentare scriitorului Toma G. Rocneanu la aniversarea a 70 de ani, ani trăiţi frumos şi încârcaţi de realizări atât ca şi dascăl în învăţământul din domeniul mineritului cât şi în domeniul literar-artistic.
Cercetătorul Ioan Toşa de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei îşi continuă în paginile revistei activitatea de cercetare etnografică cu casele tradiţionale din Aluniş (Someş) şi Şanţ (Năsăud).
Scriitorul Iulian Dâncuş din Alba-Iulia perezintă câteva aspecte din activitatea poetei de pe Lescior- Veronica Oşorheanu, ce şi-a prezentat cărţile la liceul unde s-a format, adică la liceul „Petru Maior” din Gherla, unde a citit din volumul de versuri „Anotimp cernut”, cu o prefaţă scrisă de universitarul blăjean, Ioan Buzaşi, cu rădăcini adânci în Ţara Năsăudului.
Despre izvoarele minerale de la Rodna şi Anieş vorbeşte un fiu al satului, Toma G. Rocnenanu, azi stabilit la Baia Mare, care precizează: „acum de-aş fi la Rodna numai după borcuturi aş umbla”.
În paginile revistei mai facem cunoştinţă cu cel mai tânăr doctor în ştiinţe din Rodna, doamna Gabriela Violeta Domide Adam, cu teza: „Predicativul suplimentar- funcţie sintactică eterogenă”. Materialul est prezentat de profesorul eidin clasele gimnaziale, Emil Bălăi.
În fiecare număr ne întâmpină ing. Alexandru Ioan Jauca cu probleme specifice mediului silvic şi forestier, ca de exemplu: Bradul, asociat cu viaţa, trăinicia şi prietenia, ce însoţeşte românul la toate ipostazele vieţii, de la venirea pe lume, până la trecerea în neant.
Redactorul şef al revistei, Gherasim Solovestru Domide, aduce în prim-plan probleme inedite din şcoala de azi şi de ieri. Acesta scoate la lumină o foaie matricolă a strabunicului său, elev la Rodna în perioada 1899-1900. În acest document, Testimoniu Şcolastec, observăm că întradevăr şcoala de atunci a fost mai altfel, ca dovadă obiectul limba română cuprindea patru părţi: scris, citit, gramatică şi stil, notele fiind distribuite la toate cele patru obiecte, iar disciplina, constituţia patriei, erau prezente între disciplinele de studiu.
Dascălii locali, Florina şi Iacob Sângeorzan, Ana-Maria Luchi, Anuţa Rebrean aduc elemente noi din munca la clasă, metode, proiecte, strategii de învăţare şi evaluare. Cercetătorul ştiinţific dr. Gabriela Mircea din Alba-Iulia o aduce acasă pe Veornica Oşorhean însoţită de volumul de proză scurtă „Duioşie peste umăr” ce ne îndeamnă la contemplaţie şi lectură.
„Eu mă mai uit cu ochii goi la stele/De pe pământul mişcător ....” sunt versurile lui Nichita Stănescu prin care redactorul şef Gherasim Solovestru Domide ne aduce aminte de marele poet român. Ni seprezintă un eseu dedicat lui Nichita Stănescu, la 80 de ani de la naştere şi 30 de ani decând este singur printre stele şi o aminitire cu Nichita din corespondenţa personală.
La rubrica de revista presei şi noutăţi editoriale ne întâmpină „Revista română” în paginile careia este menţionat sculptorul Vida Gheza şi doctorul Gheorghe Traian Dascăl. Sunt referiri şi la cartea lui Cornel Filip Domide „Datini străbune din Ţara Năsăudului”, în care autorul ne prezintă satul cu obiceiurile lui şi lamonografia satului Coplean din judeţul Cluj care are pe preotul rodnean Mircea Dragoş coautor.Urmează o expoziţie de pictură a elevilor rodneni semnalată de Dan Popescu iar dr. Nicoară Mihali ne prezintă aspecte inedite despre ultimul Rebreanu, cu Ilderim Rebreanu şi cartea sa „Spectre în labirintul uitării”.
Preşedintele Asociaţiei Culturale Maghiare din Rodna, Erjebeth Strîmbu face o prezentare de la ediţia a 8-a a zilelor culturii maghiare din Rodna, eveniment care a devenit deja o tradiţie şi s-a bucurat de prezenţa la Rodna a unui diplomat al Ungariei.
Revista „Cetatea Rodnei” cuprinde de toate, are un caracter cultural, literar şi ştiinţific ridicat. Revista merită să fie citită iar Gherasim Solovestru Domide şi Liviu Păiuş, cei doi redactori care duc povara adunării materialelor şi a editării să fie felicitaţi.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]