Clubul Monarhiştilor Bistriţeni, mesaj pentru Regele Mihai

Regele Mihai I, Domnitorul nostru

Iată că, în ciuda vicisitudinilor pe care le-a traversat de 68 de ani încoace, Monarhia Românească încă este vie şi se manifestă. Se datorează această rezistenţă Majestăţii Sale Regele Mihai al României, din anii de după 1940, ani grei, sub presiunea Europei aflată în război, din anii de după 1948, petrecuţi în exil, şi de după 1989, când în România a fost înlăturat regimul lui Nicolae Ceauşescu şi s-a instalat noul regim de orientare a unei democraţii „originale” (Frontul Salvării Naţionale). În calitatea Sa de Monarh al României, cel mai important act politic hotărât a fost decizia luată la 23 august 1944. Astăzi, mulţi o contestă. Dar, ca urmare a acestei declaraţii, istoria vine şi confirmă maturitatea deciziei de scoaterea României din războiul împotriva Rusiei sovietice, cu toate urmările care au decurs din acest act, impuse apoi cu vehemenţă împotriva voinţei tuturor românilor. Atunci, Europa de Vest a trădat România într-un hal jalnic. Greu de priceput. A fost totuşi o luptă. Chiar şi decizia de a devansa data întoarcerii armelor, din 26 în 23 august 1944, a fost o lovitură de teatru dată comuniştilor, chiarr şi grupusculelor comuniste din ţara noastră, aflate abia în stadiul de germinare. Din păcate, discuţiile cu aliaţii din acea perioadă nu au fost suficient de rodnice pentru soarta României. Eram prea mici într-un răsboi politic atât de mare care a decis, pentru foarte mulţi ani, soarta nefastă a câtorva popoare europene. Cu toate acestea, trebuie să reţinem, în baza conţinutului stenogramelor, a rapoartelor Serviciilor Secrete şi ale diplomaţilor, în baza telegramelor şi declaraţiilor unor membri ai Comisiei Aliaţilor, cum regele Mihai, atunci, a respins şi a tergiversat toate deciziile ce i se impuneau de către sovietici. Citim în declaraţii şi documente semnate de istorici şi scriitori de astăzi că Regele Mihai a tras un continuu semnal de alarmă, că era circumspect cu asigurările pe care i le dădeau „aliaţii”. Declaraţiile sovieticilor erau cele mai suspecte. Regele era conştient că nu vom fi eliberaţi, ci ocupaţi, şi cerea permanent să se stipuleze în documentele armistiţiului data ieşirii României din războiul în care am fost de partea lui Hitler, dată la care armatele sovietice ar fi urmat să părăsească teritoriul României. Regele Mihai s-a împotrivit şi numirii lui Petru Groza ca premier, pe 6 martie 1945. Regele Mihai a cerut demisia lui Petru Groza, al cărui guvern nu a fost recunoscut de americani şi englezi ca fiind reprezentativ. Majestatea Sa a trimis documente americanilor şi englezilor şi, în copie, sovieticilor, chiar declarate ostile faţă de sovietici, şi-a exprimat deseori dezacordul faţă de presiunile şi negocierile prin ultimatumuri practicate de ruşii sovietici. Considerăm istoria Monarhiei Româneşti ca parte importantă a istoriei României. De aceasta nu putem face abstracţie de Monarhia Română. Prezenţa Majestăţii Sale Regele Mihai I în ţară este încă o garanţie pentru foarte mulţi români că nu este târziu pentru reinstaurarea regimului monarhic în România.

Clubul Monarhiştilor Bistriţeni
Preşedinte,
Marius Nicolae Pop

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]