Colegiul Naţional „George Coşbuc” Năsăud – 150

Însemna primul jubileu din biografia de 150 de ani a liceului, marcând împlinirea unui sfert de veac de la înfiinţare şi inaugurarea noului edificiu şcolar, construit din fonduri proprii într-un singur an. Marele Nicolae Iorga spunea, mai târziu, că „Acesta este cel mai frumos din câte licee au românii de peste munţi. Clădit după planuri cuminţi şi cumpătate, care nu sunt lipsite de frumuseţe, el cuprinde săli de clasă, de desen, de muzică, biblioteca, de muzeu, de experienţe…”.
Directorul Fondurilor Grănicereşti, Ioan Ciocan, primind cheia instituţiei de la vicarul Grigore Moisil, sublinia cu emoţie: „Momentele care fac să palpite inima noastră în această solemnă clipă sunt legate de împlinirea a 25 de ani de la deschiderea acestui aşezământ de cultură şi de inaugurarea intrării în folosinţă al acestui palat somptuos pentru gimnaziu”. Iar directori gimnaziului de atunci, monoreanul doctor Paul Tanco, în cuvântarea sa plină de învăţăminte accentua ideea iluministă că „ştiinţa este putere, iar cultura este cheia fericirii popoarelor”.
Odată cu edificiul nou, s-a sfinţit şi steagul gimnazial, dăruit de doamnele române din Năsăud şi localităţile din jur, pe care se puteau citi inscripţiile: „Litterae et virtus vestra felicitas”, „Recunoştinţă fondatorilor şi susţinătorilor Gimnaziului” şi „Damele române din Năsăud şi jur, la 4 octombrie 1888, junimii de la Gimnaziul superior greco-catolic românesc din Năsăud”.
După amiază a avut loc o petrecere festivă în sala de gimnastică, unde s-au rostit cuvântări înflăcărate, s-au creat momente de bună dispoziţie.
La 4 octombrie 1888, gimnaziul năsăudean se afla la vârsta tinereţii fără bătrâneţe… De pe băncile lui ieşiseră, până acum, 17 promoţii, care îşi căutau împlinirea în viaţă. Din şirul absolvenţilor, din acest prin sfert de secol, reţinem câteva nume, devenite peste vreme celebre în câmpul culturii româneşti: Vasile Gr. Borgovan din Satul Nou, promoţia 1872, profesor şi director de şcoală la Turnu Severin, pedagog şi scriitor; Ioan Tanco, Monor, promoţia 1873, fost profesor gimnazial în Năsăud; Ioan Lupoie, din Sângeorz Băi, fost profesor în Năsăud; Ioan Popu, din Poiana, promoţia 1878, vicar foraneu în Năsăud; Iuliu Moisil, din Năsăud, promoţia 1881, directorul bibliotecii pedagogie şi profesor în Bucureşti; Solomon Haliţă, din Sângeorz Băi, promoţia 1882, profesor gimnazial, apoi vicar foraneu în Năsăud; Nestor Şimon, din Ragla, promoţia 1883, secretarul Fondurilor grănicereşti din Năsăud; George Coşbuc, din Hordou, promoţia 1884, poetul nostru naţional; Virgil Şotropa, promoţia 1885, profesor în Năsăud; Emil Domide, promoţia 1886, fost profesor şi director la Gimnaziul din Năsăud.
În anul jubiliar 1888 funcţiona în gimnaziu un colectiv prestigios de cadre didactice, format din: Ioan Ciocan, profesor şi director gimnazial; având misiunea de a conduce Fondurile grănicereşti; nu a predat la catedră în acest an şcolar; Paul Tanco, director, l-a substituit pe Ioan Ciocan, a predat matematica; Leon Pavelea, profesor de religie şi limba română; Octavian Bariţiu, profesor de limba şi literatura maghiară; Maxim Pop, profesor de religie, limba latină, istorie şi geografie; Florian Moţocu, profesor de matematică şi fizică; Ioan Mălaiu, profesor de geografie şi istoria universală; Andrei Mazanec, profesor de desen şi caligrafie; Constantin Moisil, profesor de latină, greacă şi limba română; Artemiu P. Alexi, profesor de istorie naturală, geografie şi fizică; Ioan Tanco, profesor de latină, germană şi maghiară; Grigore Pletosu, profesor de limba şi literatura română şi filozofie; Gavrilă Scridon, profesor de limba română, latină, greacă şi maghiară; Ioan Lupoie, profesor de limba latină, română, maghiară şi germană; Ioan Fischer, profesor de muzică vocală şi instrumentală.