Complexul Muzeal trage un semn de alarmă. Dezvoltarea imobiliară, lucrările de infrastructură rutieră sau utilități, pericole pentru siturile și monumentele arheologice

Dezvoltarea imobiliară, lucrările de infrastructură rutieră sau utilități, precum și activitățile curente specifice fiecărei gospodării reprezintă pericole iminente la care sunt supuse siturile și monumentele arheologice.
Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, fiind unica instituție abilitată în județul Bistrița-Năsăud să organizeze și să execute cercetări arheologice sistematice și preventive are datoria să prevină distrugerea patrimoniului arheologic, dar și să contribuie la conservarea, valorificarea și punerea în valoare a bunurilor și rezultatelor obținute în urma unor astfel de activități științifice.
Astfel că începând cu anul 2015, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud a demarat un amplu proiect de cartare ce se justifică prin importanța valorii științifice conferită de utilizarea metodele inovative GIS care permit cartarea patrimoniului arheologic folosind resurse cât mai variate, de la cele mai vechi hărți până la resurse de actualitate (ortofotoplanuri, fotografii aeriene, imagini din satelit) care pot fi prelucrate, modificate și combinate pentru a genera în final hărți de mare acuratețe și complexitate. Prima etapă a proiectului desfășurată în anul 2015 a constituit-o cartarea siturilor arheologice aparținând fostei granițe a provinciei romane Dacia (Limes), pe o distanță de aproape 100 km, având o lățime de circa 10 km (reprezentată de distanța dintre fortificațiile de mai mari dimensiuni și linia turnurilor). Cea de a doua etapă desfășurată în anul 2016 a vizat cartarea siturilor arheologice și monumentelor istorice aparținând luncii Someșului Mare și integrarea rezultatelor cercetării siturilor în baza de date spațială a Repertoriului Arheologic Bistrița-Năsăud.
Realizarea unui repertoriu arheologic județean va ușura obligația legală a Muzeului în ceea ce privește cercetarea arheologică preventivă, oferindu-i un instrument viabil de control și planificare eficientă a activităților. Cunoașterea amplasării siturilor și monumentelor arheologice va permite alegerea celui mai potrivit tip de cercetare arheologică (evaluare, diagnostic, supraveghere sau descărcare de sarcină arheologică), ceea ce va avea un efect pozitiv atât asupra beneficiarulului și a constructorului, cât și asupra Muzeului.
Astfel s-a concretizat materializarea și publicarea primelor două volume - PROIECT DE CARTARE A MONUMENTELOR PATRIMONIULUI IMOBIL DE PE TERITORIUL JUDEȚULUI BISTRIȚA-NĂSĂUD (2015-2017).
MANAGER,
Gavrilaș Alexandru

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]