Concursul Naţional de Ecologie „Ovidiu Bojor” - Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte

De fiecare dată când auzeam sau citeam aceste cuvinte aveam impresia că e vorba despre un basm, despre o poveste, despre ceva ireal… Şi poate că aş fi continuat să am această părere dacă nu aş fi participat la Concursul Naţional de Ecologie „Ovidiu Bojor” la Reghin.
Acest Concurs a fost organizat de către Ministerul Educaţiei Naţionale, Inspectoratele Şcolare ale Judeţelor Bistriţa-Năsăud şi Mureş, Palatul Copiilor Bistriţa şi de Primăria şi Biblioteca „Petru Maior” din Reghin. Sufletul organizatorilor a fost domnul profesor Sever Şuteu, directorul Palatului Copiilor Bistriţa. Motivul pentru care a fost ales oraşul Reghin ca loc de organizare a Concursului amintit e faptul că domnul Academician, Doctor Ovidiu Bojor este fiu al acestui oraş. „Împărat” al plantelor româneşti, pe care le iubeşte şi le studiază de o viaţă, le-a desluşit taina ca nimeni altul, transformându-le în izvoare de sănătate. Are aproape 90 de ani, este farmacist şi academician de renume şi locuieşte la ultimul etaj al unei case, adică, aşa cum el însuşi spune, „mai aproape de cer”. E cunoscut şi apreciat ca un biolog de excepţie, numărul unu al fitoterapeuticii româneşti.
În ceea ce priveşte atracţia spre biologie, domnul Academician afirmă că la dânsul n-a fost vorba de un moment anume. „N-a fost o revelaţie. A fost, mai degrabă, o acumulare, piperată cu mult discernământ. Altfel spus, înainte de a crede, am cercetat. La 14 ani, aveam deja un laborator acasă, într-o cameră, plină cu soluţii chimice şi alte substanţe într-o parte, iar în cealaltă, cu colivii, borcane cu şerpi, broaşte, cutii cu guşteri, acvarii de peşti. Era o nebunie. La 16 ani, acumulasem un bagaj de informaţie care depăşea cu mult programa şcolară. Citeam şi cărţi de aventuri şi SF-uri de-ale lui Jules Verne. Şi multe cărţi de specialitate. Făceam şi sport. Lucru care m-a ajutat mai târziu să ajung în Himalaya de patru ori.” De la tatăl său a moştenit plăcerea de a umbla pe munte. Domnul Ovidiu Bojor însuşi mărturiseşte că este un om credincios. Pe Dumnezeu l-a găsit umblând singur pe munte. A lucrat 20 de ani la cartarea florei României, numai în zone montane, fiindcă avea o condiţie fizică mai bună. În urma cartării florei României a călătorit pe patru continente (Europa, Asia, Africa şi America de Sud), urmărind acelaşi scop. Acum, la aproape 90 de ani, susţine că viaţa echilibrată şi sportivă e cheia sau explicaţia acestei „tinereţi fără bătrâneţe şi a vieţii fără de moarte” în cazul său.
În cadrul acestei ediţii a Concursului, la Gledin, s-au plantat trei puieţi de Paulownia, crescuţi în serele cercului de agrobiologie de la Palatul Copiilor Bistriţa, urmând să se extindă plantaţia care poartă numele Academicianului Ovidiu Bojor, mentorul acestei competiţii ecologice.
În cadrul Concursului de Ecologie au fost prezente echipe ale unor instituţii de prestigiu din ţară: Palatele Copiilor din Bistriţa, Baia Mare, Braşov, Timişoara, Cluburile Copiilor din Năsăud, Sângeorz Băi, Baia Sprie, Dorohoi, Motru şi Moreni etc. Elevii acestor instituţii au prezentat proiecte menite să susţină ecologia şi ecologizarea în România. Premiile au fost acordate pe trei secţiuni: protecţia mediului, ecologie şi informare, existând o categorie specială pentru gimnaziu, unde proiectul „Casa verde – Casa eco” al elevului Adrian Deac, de la Clubul Copiilor Sângeorz Băi, a câştigat premiul I.
La terminarea lucrărilor Concursului Naţional de Ecologie „Ovidiu Bojor” de la Reghin, participanţii au oferit în dar domnului Academician Doctor Ovidiu Bojor un portret al acestuia realizat de către domnul Mircea Mihalache, profesor de desen la Clubul Copiilor Năsăud. În acelaşi timp, şi-au dat întâlnire pentru anul viitor.