Consilierul local Alexandru Toniuc: Autostrada Iaşi – Târgu Mureş, o catastrofă pentru nordul ţării. Bistriţa în afara reţelelor principale de transport şi fără nicio perspectivă de dezvoltare

Proiectata autostradă Iaşi – Târgu Mureş, pentru care România cere în aceste zile finanţare din fondurile structurale ale Uniunii Europene este o catastrofă pentru întregul nord al ţării şi în mod special pentru Bistriţa şi pentru judeţul Bistriţa-Năsăud, care vor rămâne pentru zeci de ani izolate într-o insulă a subdezvoltării. Sprijinită puternic de politicienii din judeţul Iaşi, autostrada va lăsa Bistriţa în afara reţelelor principale de transport şi fără nicio perspectivă de dezvoltare.

Astfel, traseul inclus în momentul acesta în Master planul de transport pe termen scurt, mediu şi lung va lega Iaşiul de Târgu Mureş prin Târgu Neamţ – Poiana Largului, Tulgheş, Ditrău, Sovata. Distanţa totală de la Iaşi la Cluj pe traseul actualelor drumuri naţionale este de 418 kilometri. Distanţa de la Iaşi la Cluj prin Paşcani, Fălticeni, Gura Humorului, Vatra Dornei, Bistriţa, Dej este de 424 de kilometri. Pentru oricine aflat în tranzit de la est la vest este evident că diferenţa este nulă. Interesul ieşenilor de a fi legaţi la vestul Europei este la fel de bine servit de o autostradă a nordului care să lege Satu Mare de Botoşani trecând prin Baia Mare, Dej, Bistriţa, Vatra Dornei, Suceava. Din păcate, o asemenea variantă este anulată pentru următorii 50 de ani, fiind preferat un traseu care trece prin mijlocul nimicului şi care nu serveşte intereselor de dezvoltare ale judeţelor Satu Mare, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Suceava şi Botoşani.

Împreună, cele cinci judeţe totalizează mai mult de 2.100.000 de locuitori, adică peste 10% din totalul populaţiei României. O autostradă care să le lege ar însemna o şansă pentru dezvoltarea durabilă a întregii regiuni în condiţiile în care în prezent fluxurile de investiţii urmăresc infrastructura de transport. Dimpotrivă, în lipsa infrastructurii adecvate nu vom avea nici investiţii străine, nici locuri de muncă, nici turism, nici calitate a vieţii. Din păcate, liderii celor cinci judete nu sunt în stare să conceapă o strategie comună nefiind capabili de iniţiatiăa pentru promovarea propriilor interese. După ani de zile în care au fost obişnuiţi să asculte directivele de la centru, acum aspiră cel mult să graviteze în jurul centrelor regionale Cluj şi Iaşi, care în fapt îşi văd foarte bine de interesele lor fără să le pese defel de bunăstarea sateliţilor.

Legătura est-vest din nordul ţării s-a conturat de-a lungul timpului în mod natural, urmând formele de relief, prin judeţul nostru. Aşa a ajuns Bistriţa Poarta Transilvaniei, un punct important de legătură între Transilvania şi Moldova. Judeţul Bistriţa-Năsăud este aproximativ la jumătatea drumului între graniţele de Vest şi Est ale României. De-a lungul întregului traseu de la Satu Mare la Suceava şi Botoşani s-au dezvoltat aşezări populate care au cunoscut în trecut perioade de înflorire economică. O simplă comparaţie între oraşele Bistriţa şi Năsăud este suficientă ca să înţelegem importanţa poziţiei pe drumul principal de tranzit est-vest.

În noul context politic şi economic, o autostradă care să lege Satu Mare de Botoşani trecând prin Bistriţa ar avea o importanţă europeană. Este de ajuns să privim harta ca să realizăm că Bistriţa este aproximativ la jumătatea distanţei dintre centrul Europei (Munchen) şi extremitatea estică a Ucrainei – stat asociat în prezent Uniunii Europene (Donetsk). De la Munchen până la Satu Mare se poate ajunge mergând aproape în linie dreaptă pe autostrăzile europene. La est, după Botoşani urmează tot în linie dreaptă Bălţi, al doilea oraş ca mărime al Republicii Moldova, şi apoi spaţiul uriaş al Ucrainei a cărei populaţie încet se întoarce spre Vest, cu o succesiune de oraşe la un million de locuitori. Orice tranzit între centrul Europei şi Europa de Est până în Donbas s-ar fi desfăşurat prin Bistriţa şi, mai mult decât atât, datorita distanţelor, Bistriţa ar fi devenit un punct de oprire aproape obligatoriu. Era şansa noastră, a bistriţenilor, de a capitaliza poziţia geografică pe care o avem, oportunităţile actuale de finanţare externă şi perspectiva europeană a Modovei şi Ucrainei, atrăgând fluxurile de transport prin vecinătatea Bistriţei, în folosul nostru pe termen lung.

Este de la sine înţeles că prin traseul stabilit pentru autostrada Iaşi – Târgu Mureş, toate oportunităţile amintite mai sus vor fi anulate pentru zeci de ani. Mai mult decât atât, nu e vorba doar de o amânare, ci de o posibilă compromitere defintivă a perspectivelor unei autostrăzi a nordului. Se intenţionează acum că viitoarea reţeau de autostrăzi a României să fie dezvoltată preponderent radial şi centrele urbane din Nord-Vest şi Nord-Est să fie legate ulterior cu Bucureştiul. Astfel, Satu Mare şi Baia Mare vor fi legate cu Clujul şi apoi prin Alba Iulia şi Sibiu-Braşov cu capitala. La fel, Botoşaniul şi Suceava vor avea o autostradă spre Bucureşti prin Bacău. Tranzitul major Vest–Est de la Satu Mare la Suceava, Botoşani, Bălţi, va fi cu totul anulat, legăturile rutiere între centrul şi estul Europei urmând să se desfăşoare fie mai la sud, pe ruta Oradea-Cluj-Târgu-Mureş-Iaşi, fie mai la nord, prin Slovacia. Rămânând cu totul izolată, Bistriţa va intra într-un declin pe termen lung din care, foarte probabil, n-o să-şi revină niciodată.

“Meritul” pentru perspectiva de a rămâne la statutul de oraş prăfuit de provincie în care nu se va întâmpla nimic semnificativ şi care, inevitabil, pe termen lung se va afunda definitiv în subdezvoltare le aparţine în exclusivitate politicienilor locali, din toate partidele. Dacă ieşenii au ştiut să facă din autostrada Iaşi – Târgu Mureş o prioritate, din părţile noastre nicio voce care să pretindă ca autostrada să treaca pe la noi nu s-a făcut auzită până acum. Nu în defavoarea cuiva, ci în interesul întregului nord al ţării şi în primul rând al Bistriţei, care are cel mai mult de pierdut în scenariul care se prefigurează.

Miza adevărată a autostrăzii nordului este traficul est-vest. Politicienii din Iaşi au înţeles acest lucru pentru că nu-i interesează în aceeaşi măsură o autostradă spre Bucureşti. Iaşiul va fi oricum legat pe autostradă la tranzitul est-vest indiferent pe unde va trece autostrada între Târgu Neamţ şi Cluj. Între cele doua variante: 125 de kilometri prin mijlocul nimicului sau o autostradă care să deserveasăa Fălticeni, Suceava, Gura Humorului, Vatra Dornei, Bistriţa, Dej la care se adaugă populata zonă a Dornelor şi Valea Bârgăului niciun om raţional n-ar avea mult de stat pe gânduri. Asupra intereselor care au condus la prioritizarea variantei care ne aruncă înapoi în Evul Mediu şi a modului în care a fost ea promovată şi susţinută, voi reveni.

Când s-a pus problema construirii autostrăzii pe culoarul 4 de la Arad la Deva şi Sibiu, politicienii din Timiş nu au conceput să rămână în afara ei şi au făcut tot ceea ce a fost nevoie ca în final aceasta să fie trasată pe lângă Timiloara şi Lugoj deşi în felul acesta traseu autostrăzii a fost lungit substanţial. Legătura Iaşi-Cluj prin Bistriţa nu ar însemna nimic în plus ca lungime a traseului, aducând în schimb imense beneficii economice judeţului nostru. Din păcate, liderii noştri politici nu îşi pot imagina nimic mai mult decât statutul de grofşor şi singura lor strategie e supravieţuirea întru propăşirea propriilor interese.

Alexandru Marian Toniuc

.

Comentarii

14/12/14 19:10
Cetatean din Bi...

Pai, n-am inteles de ce-i "catastrofa" ? Faptul ca nu mai "trece pe la noi"... este cu totul altceva, dar orice drum modernizat, este un castig pentru tzara... in nici un caz nu-i ... " catastrofa "... ! Cu atat mai bine, ca traficul greu dinspre Moldova si dinspre "CSI" , nu va mai trece pe la noi... iar circulatia va fi mai lejera pentru toata lumea...

15/12/14 09:11
alt "Cetatean d...

Indiferent pe unde trec autostrazile, este egal. Problema este sa se modernizeze drumurile nationale, promise de Guvernul Ponta, adica dinspre Beclean-Nasaud si Bistrita-Dealul Stefaniztei - Maramures... apoi, zica-le "alei" daca vor ...

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]