Către,

Consiliul Local Feldru,

Domnul primar,

Nu am avut ocazia să vorbim în persoană, cu toate că mereu vă aflaţi în scrierile mele concentrate în volumele „În vârful peniţei”, ca un om al valorii, ca un primar cu reale calităţi manageriale şi culturale, reuşind cu succes să valorificaţi faptele de cultură şi tradiţiile locale prin manifestări culturale de mare amploare dedicate zilelor comunei. În repetate rânduri v-am văzut şi v-am apreciat pe scena deschisă, alături de formaţiile artistice reprezentative ale comunei, atât în localitate, cât şi pe alte meleaguri, ca de exemplu confruntarea culturală a celor trei judeţe: Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Suceava de la Pasul Prislop.

Sătenii v-au investit să coordonaţi destinele unei aşezări someşene de prestigiu, care a dat ţării atâţia cărturari ce au adus faimă comunei şi Ţării Năsăudului.

Permiteţi-mi să vă reamintesc doar despre trei oameni ai zilelor noastre, născuţi şi crescuţi în comunitatea ce cu onoare o reprezentaţi, oameni riguroşi în afirmarea adevărului prin cultură, adevăraţi promotori ai istoriei locale şi ai culturii locale şi naţionale.

O să-i prezint succint în ordinea naşterii şi o să încep cu cărturarul de mare cuprindere, dascălul de sport, filatelistul, scriitorul şi umoristului DUMITRU POPIŢAN, care a copilărit şi şi-a petrecut tinereţea în Vărarea lui dragă, într-o casă modestă din centrul satului, vizavi de Căminul Cultural, care recent a fost premiat de Societatea Scriitorilor din Canada, unde şi-a depus spre analiză critică o părticică din creaţiile sale adunate în cele 42 de volume, printre care amintim: „Pedagogi în filatelia română”, „Sportivi de performanţă ai României. Bătălie pentru o idee sportivă”, „O lecţie de educaţie fizică” cu toţi profesorii de sport din judeţ”, „Versuri târzii”, „De la bunici la nepoţi”, „Nouă ce ne-a mai rămas”, „Mi-e dor de satul meu natal”, „Versuri uitate” etc., fiind şi un consecvent colaborator al diferitelor ziare şi reviste, ca de exemplu: „Răsunetul”, „Mesagerul”, „Zestrea”, „Revista ilustrată”, „Ardealul literar din Deva”, „Eminescu” şi „Anotimpuri literare” din Timişoara, cu poezii, studii de istorie locală, portrete, retrospective sportive, pamflete, meditaţii, cronici rimate etc. În toate scrierile sale, satul natal, Nepos, este în prim plan, ca leagăn al copilăriei sale.

Are pe masa de lucru cartea „Scriitori de pe meleagurile Vărării, ce va fi predată cititorilor la finele acestui an.

În partea dreaptă a Someşului, la nr. 433, locuieşte NECHITA BUMBU (pictorul verde) un propovăduitor al culturii ce şi-a transformat casa într-un modest atelier de pictură, cu sute de tablouri expuse de la parter la etaj, tablouri în care domină culoarea verde, culoarea naturii, cea mai primitoare şi odihnitoare culoare ce ne fortifică lumina ochilor.

Aici admirăm peisaje din diferite colţuri ale ţării, biserici şi mănăstiri, poduri acoperite, scene din industria ţărănească – moară, piuă, cazan, case ţărăneşti, staţiuni, puncte turistice etc. Toate sunt lucrate ci deosebită măiestrie, apreciate la expoziţiile de pictură pe plan judeţean şi naţional, lucrări clasificate pe locuri de frunte cu diplome şi premii, o mândrie a satului unde îşi are obârşia.

La nr. 1369, pe Valea Secerului din Feldru locuieşte GEORGE NECHITI, fiul lui Izachil, omul cu pasiune spre sculptură în lemn, cu dorinţa de a imortaliza tot ce-i frumos din zestrea ţăranului someşan, tradiţia şi bunul simţ.

Împreună cu familia s-au încadrat voluntar în activitatea muzeistică, adunând în propria casă peste două mii de obiecte ce reprezintă viaţa satului, expuse fiecare la locul cuvenit, la tema în care se încadrează: costume populare, industria casnică, plugăritul, oieritul, trofee de vânătoare, animale şi păsări împăiate, numismatică, ceramică, obiecte din lemn din gospodăria ţăranului, toate grupate pe categorii în funcţie de utilitatea lor iniţială.

Pentru activitatea meritorie a acestor cercetători au fost cooptaţi în cadrul Colecţiilor Săteşti din România, în cadrul patrimoniului de identitate locală sub patronajul Muzeului Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti, o mândrie pentru comuna Feldru şi pentru toată Transilvania.

Niciodată nu îmbătrâneşti în compania celor trei, pentru că ei au întotdeauna un suflet tânăr şi nebunatic.

Activitatea lor este un miracol, o încărcătură a răspunderii pentru creşterea omului de mâine, ce va lua peste timp contact cu marile comori din opera ţăranului român, comori ce lărgesc sfera de acţiune a culturii de masă.

În concluzie, propun şi totodată, vă rog, în numele atâtor cititori şi vizitatori ai lucrărilor lor să-i răsplătiţi prin acordarea titlului de CETĂŢENI DE ONOARE ai comunei Feldru. Aceasta nu înseamnă că le dăm ceva, ci doar o simplă recunoştinţă, care o să-i apropie şi mai mult de sat spre a-şi valorifica în continuare tot talentul şi pasiunea de care dispun cei 3 fii ai satului ce-şi confirmă personalitatea prin FAPTE.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5