Corupţia - relaţie între corupători şi corupţi

Institutul Român de Evaluare şi Strategii, în urma unui sondaj de opinie efectuat în luna februarie 2010, a scos în evidenţă câteva lucruri cu semnificaţii importante pentru cei care proiectează politici publice, dar şi pentru publicul larg. Unitatea de măsură a corupţiei este indicele de percepţie a acestui fenomen. Indicele de percepţie a corupţiei se măsoară pe o scală de la 0 la 10, unde 0 înseamnă FOARTE CORUPT şi 10, FOARTE CURAT sau INCORUPT. În România, indicele de percepţie a corupţiei se măsoară din anul 1997. Din anul 1997 şi până în anul 2006 acest indicator a scăzut de la valoarea de 3,4 la 2,6. Comparativ cu media UNIUNII EUROPENE, ROMÂNIA s-a situat, de fiecare dată, sub media comunitară, iar în unii ani, valoarea indicelui de percepţie a corupţiei a fost mai mică decât jumatate din media uniunii. Media indicelui de percepţie a corupţiei în U.E. a oscilat în perioada 1997 - 2009 între 7,19 şi 6,49. După anul 2006, indicele de percepţie a corupţiei în ROMÂNIA a crescut, ajungând în anul 2009 la valoarea de 3,8. Explicaţia creşterii trebuie căutată în faptul că în perioada 2006 - 2007 eram monitorizaţi de Uniunea Europeană, iar până în 2009 eram în perioada imediat postaderare. Analiza rezultatelor din anul 2009 ilustrează că din anul 2002 încoace acesta ar fi primul an în care nu se mai fac progrese. Faţă de această stagnare, TRANSPARENCY INTERNATIONAL apreciază că este "rezultatul lipsei de coordonare strategică în privinţa măsurilor legislative şi instituţionale, ceea ce a condus la vulnerabilizarea excesivă a tuturor pilonilor de integritate şi la afectarea credibilităţii reformelor şi a ROMÂNIEI IN GENERAL". Aprecierea aceasta este dură, reală şi se bucură de toată autoritatea. După primul principiu al gândirii carteziene, se impune să nu luăm lucrurile ca "adevărate dacă nu par în mod evident". Relatările presei la care adăugăm experienţele personale, sunt suficiente şi necesare pentru a pune în valoare EVIDENŢA ADEVĂRULUI. Principala cauză a acestei stări de fapt evidenţiate de prestigioasa agenţie internaţională este că partidele politice s-au decredibilizat în faţa opiniei publice în aceşti 20 de ani. Una din consecinţele acestei decridibilizări este absenţa din rândurile lor a oamenilor cu anvergură profesională, experienţă manageriala şi profil moral corespunzător. Numirile în funcţii administrative sau desemnările pentru candidaturile la alegerile pentru locurile vacante din Parlament subliniază şi întăresc afirmaţia mea (Prigoana jr., Teo Trandafir, Elena Udrea).

Diminuarea corupţiei, ţinerea ei sub un prag rezonabil, este o problemă majoră care cere o viziune de ansamblu asupra societăţii, o experienţă managerială pe diferite niveluri ale administraţiei şi oameni cu care să poţi instrumenta şi corecta politici publice. Indicatorii de bună guvernare ai BĂNCII MONDIALE, indicatorii de dezvoltare durabilă ai ONU, datele furnizate de EUROSTAT, de TRANSPARENCY INTERNATIONAL şi alte organisme, oferă suficiente date pentru fundamentarea politicilor publice. Fără participarea coordonată şi sincronizată a tuturor nivelurilor

de administraţie publică, a factorilor educaţionali, a justiţiei, a poliţiei, jandarmeriei, nu se va putea rezolva această problemă de interes naţional. Nerezolvarea ei poate duce repede spre disoluţia autorităţii statului şi la, ceea ce în teoria relaţiilor internaţionale se numeşte "STAT EŞUAT". Corupţia se manifestă şi ea pe niveluri ierarhice, produce efecte şi consecinţe tot pe niveluri: local, judeţean, naţional. Se pune întrebarea: care nivel este determinat existenţial şi funcţional -, localul determină naţionalul sau invers ? Este limpede un lucru, diminuarea corupţiei fiind o problemă de interes naţional necesită o abordare de nivel strategic, naţional.În fapt este vorba de construcţia şi funcţionarea statului. Pentru guvernanţii noştri, care judecă numai în termeni de costuri, statul este o povară şi nu un instrument de proiecţie a politicilor publice şi de aplicare a lor. Câtă dreptate are cunoscutul şi reputatul profesor american FRANCIS FUKUYAMA în lucrarea "Construcţia statelor - ordinea mondială în secolul XXI" unde apreciază - "Construcţia statelor naţionale nu este o provocare nouă, dar ea nu a fost niciodată mai necesară şi mai puţin înţeleasă decât astăzi". La noi, mai mult ca la alţii. Rezolvarea problemei nu este uşoară, dar este posibilă şi mai mult, este necesară. Pentru aceasta, trebuie oameni serioşi care să rezolve probleme serioase, iar certurile, animozităţile, replicile neelegante şi vulgare, duşmăniile nejustificate, interesele şi problemele minore trebuie lăsate pe seama lipitorilor de afise electorale şi evident, a celor care le rup. În materie de guvernare şi de conducere a comunităţilor, greşelile altora nu reprezintă scuze pentru greşelile mele, aşa cum s-a încetăţenit la noi. Cetăţenii trebuie să respingă astfel de abordări care nu duc nicăieri. Pentru a iniţia sau aprofunda analiza în domeniul diminuări corupţiei îmi permit să vă sugerez câteva întrebări simple la care dumneavoastră să încercaţi un răspuns sincer:

1 . Am fost eu vreodată agent de promovare a corupţiei încercând să rezolv o problemă corupând pe cineva ?

2. Pot exista funcţionari corupţi fără corupători ?

3 . Care sunt mai mulţi - corupţii sau corupătorii ?

4, Unde trebuie, în consecinţă, îndreptat centrul de efort al diminuării corupţiei ?

5. Au partidele politice resursa umană necesară pentru a se constitui în repere de comportament profesional şi moral exemplar care să poată acţiona sub puterea exemplului personal ?

6. Societatea noastra în ansamblu, încurajează lupta împotriva corupţiei ?

7. A promovat societatea civilă, pentru tineret, modele de succes profesional şi moral reale sau numai false (GIGI BECALI. EBA, RIDZI, MONICA COLUMBEANU, GUŢĂ )

8. Apreciază societatea noastră munca şi valoarea în raport cu nemunca şi non valoarea ?

9. Dacă munca şi valoarea ar fi apreciate şi plătite corect ar mai fi corupţie ?

10. V-aţi întrebat vreodată cine corupe, elevul olimpic sau repetentul ? Vă sugerez şi un răspuns cu care puteţi sau nu fi de acord. Olimpicul şi părinţii acestuia încearcă să corupă sau corup pentru a obţine o poziţie socială meritată, dar pe care societatea nu e interesată să o ofere unui om valoros pe bază de criterii de competenţă. Repetentul se bucură de sinecuri prin conjuncturi, el nu are nevoie să corupă !!!

Atunci când vorbim de corupţie, nu generalizăm prea uşor fără să inţelegem că vizibilitatea unui caz de corupţie nu este sinonimă cu răspândirea lui? (Arestarea unui primar nu înseamnă că toţi primarii sunt corupţi !)

ÎN CONCLUZIE, cred că toţi putem acţiona împotriva corupţiei printr-un comportament cotidian adecvat şi mai ales, prin a nu ne lăsa minţiţi, manipulaţi şi păcăliţi pe timpul alegerilor, de toţi NEICA NIMENI. Nu uitaţi înţelepciunea populară din proverbul "OMUL BUN SE CUNOAŞTE ŞI PE VALE ŞI PE DRUM".

Colonel (r) IOAN GAFTONE