Cristeştii Ciceului - istorie şi actualitate

Localitatea din judeţul nostru cu cele mai multe monumente pe cap de locuitor - Cristeştii Ciceului are astăzi şi o monografie complexă şi relevantă. Este rodul muncii a trei oameni de excepţie, directori în timp ai Şcolii Generale – familia Ana şi Iacob Tătar şi Cornel Urian. Profesionalismul lor, probitatea ştiinţifică a actului de cercetare şi documentare, acribia şi ambiţia lor de a sfinţii locul în care trăiesc i-a adus în postura de a oferi comunităţii lor cartea de căpătâi a satului. Autorii oferă cititorului datele geografice ale localităţii, date însoţite de fotografii deosebit de reuşite. Acestea sunt completate cu alte precizări despre climă, vegetaţie, faună etc, astfel încât Cristeştii Ciceului ne apare ca „o aşezare rurală binecuvântată de Dumnezeu într-un loc în care se îngemănează dealurile cu luncile, pădurile cu apele, într-o perfectă armonie a naturii”. Sunt nuanţate cronologic datele de atestare a satului (1242 – la invazia tătară, 1332 – în monografia lui Kadar Joszef etc) şi denumirile acestuia, cea mai frecventă fiind Csicso Keresztur. Important este faptul că autorii consemnează urme materiale (unelte, arme, vase, podoabe…) din toate epocile istorice. Câteva pagini redau forma acestora. Sunt redate apoi relaţiile satului cu familiile Bethlen, Apaffi şi Banffi, dar şi cu domnii Moldovei Ştefan cel Mare şi Petru Rareş. Practic, istoria satului se integrează firesc în istoria Cetăţii Ciceului, domeniu care cuprindea 63 de sate, printre care şi Cristeştii Ciceului. Sunt nuanţate şi relaţia cu familia de nobili maghiari Torma, cu Fondurile grănicereşti năsăudene, fiind apoi consemnate celelalte evenimente istorice din epoca modernă şi contemporană, inclusiv date despre apariţia şcolii, a bisericilor din localitate, eroii primului şi celui de-al doilea război mondial, consecinţele colectivizării sau ale inundaţiilor din anii 70, pierderea statutului de comună etc, etc.

Un capitol vast este cel care consemnează date despre populaţia satului, ocupaţiile, datinile şi obiceiurile populaţiei care a trăit în acest mediu geografic. Statisticile demonstrează o populaţie românească în creştere, cu ocupaţii specific agrar-păstoreşti, cu un mod de alimentare pe bază de produse naturale, cu locuinţe simple, îngrijite şi împodobite. Se insistă pe rolul plantelor medicinale, a fructelor şi legumelor – ca parte componentă din viaţa satului. Sunt nuanţate meseriile practicate de-a lungul istoriei, principalii meşteri ai satului, diversitatea acestor meserii –ca o şansă egală pentru fiecare, dar şi migraţia către alte centre de cultură, unde cei mai vrednici fii ai satului au învăţat carte, şi-au făcut o meserie, au absolvit studii superioare, inclusiv doctorate sau studii academice. Parcurgând monografia vom întâlni în paginile ei tradiţiile şi obiceiurile satului: cununa grâului, colindul de Crăciun, strigatul la găină în ritualul nunţii, obiceiuri de Sânzâiene, de Ispas, de Sângeorz, Plecatul tinerilor în armată, Hora satului, Teatrul popular şi alte manifestări tradiţionale.

Autorii scot în evidenţă importanţa instituţiilor din comună precum: Primăria care a gestionat toate treburile edilitar-gospodăreşti la nivelul comunităţii: şcoli noi, cămin cultural, dispensar, brutărie, drumuri, podeţe, trotuare, apă, gaz, telefonie, televiziune, sală de sport etc. Un loc aparte i se acordă bisericii, în toată evoluţia cultelor creştine din localitate, cuprinzând întemeierea locaşurilor de cult, a caselor parohiale, administrarea cimitirelor, personalul preoţesc. Şcoala este tratată sub toate aspectele ei, de la începuturile modeste şi până la învăţământul modern de astăzi, cu dotări pe măsura timpurilor pe care le trăim, insistându-se pe conţinutul etapelor, pe dascălii care au făcut act de cultură şi educaţie, pe elevii şcolii şi performanţele lor, efectivele de elevi, directorii Şcolii – Ştefan Homorodeanu, Cristea Ionescu, Câmpean Vasile, Vasile Greluş, Ana Tătar, Iacob Tătar, Cornel Urian… Sunt amintite poşta, cooperaţia, Căminul cultural, biblioteca etc.

Alt capitol, sărac în alte monografii, dar foarte bogat în monografia de la Cristeştii Ciceului, este cel al monumentelor ctitorite de medicul Gh. Traian Dascăl, fiu al satului, cetăţean de onoare al comunei, membru fondator ASTRA. Rând pe rând, medicul a depus eforturi consistente pentru a vedea în localitatea sa Monumentul Eroilor; Crucea Bisericii vechi (1630); Lupa Capitolina flancată de Decebal şi Traian; Crucea Eroilor Unirii cu efigiile lui Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Al. Ioan Cuza şi Ferdinand I Întregitorul; busturile lui Andrei Mureşanu, Ion Creangă, George Coşbuc, Karoly Torma, Mihai Eminescu, atrăgându-şi de partea sa un sculptor de mare clasă, Vlad Prună, absolvent al Universităţii clujene de profil. A colaborat cu membrii Academiei în demersurile sale pe acest tărâm – Dumitru Protase, Horia Colan şi cu alte personalităţi ale culturii româneşti. De remarcat că manifestările prilejuite de dezvelirea acestor monumente a prilejuit întâlnirea la Cristeştii Ciceului a numeroşi politicieni, academicieni, membri ai Uniunii Scriitorilor, membrii ASTRA din Sibiu, Blaj, Iaşi, Chişinău, Dej, Cluj-Napoca, Bistriţa, Beclean şi Despărţământul Năsăud, membrii VRR clujeni, iar gazdele – autorităţile locale, cadrele didactice, personalităţile bisericeşti, membrii ASTRA, fiii satului au creat o ambianţă deosebit de primitoare pentru oaspeţii acelor evenimente, aspecte consemnate în volum cu multă căldură şi patos. Momentele artistice care au împodobit aceste manifestări au demonstrat forţa dascălilor şi a elevilor din comună. Muzeul etnografic organizat în incinta şcolii de profesoara Nadia Urian şi colegii ei evidenţiază alte laturi ale frumosului etalat şi conservat la nivelul localităţii. Prin implicare şi responsabilitate familia Urian demonstrează ataşament total faţă de problemele şcolii, faţă de instruirea şi educaţia tinerilor din această localitate. Activitatea sportivă este confirmată de numeroase premii, distincţii, cupe şi medalii pe care cartea le etalează ca probe ale performanţei.

Oamenii de seamă sau personalităţile satului sunt nuanţate la loc de cinste, fiecare cu performanţele lui şi cu sporul de imagine pe care-l aduce localităţii. Este vorba de fiii unor faimoase familii din Cristeştii Ciceului: Torma Karoly – arheolog, academician, Homorodean Ştefan - medic, Tătar Alexandru, Iacob, Ana - profesori, Dascăl Alexandru, Gh. Traian – ofiţer, medic, Ţopan Gh. – prof. universitar, Rus Valer, Tiberiu, Ioan Aurel – economist, prorector, parlamentar, Rusan Ioan - colonel, Greluş Ioan – dir. Filarmonică, Pop Simion – artist etc.

O bibliografie selectivă şi numeroase anexe finalizează elegant Monografia localităţii, rod al muncii asidue a trei cărturari de mare clasă care şi-au legat definitiv viaţa şi activitatea lor de performanţele satului. Carte frumoasă, cinste cui te-a scris.

Prof. Ioan Seni, preşedinte D. Astra Năsăud.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]