Criticul Alex Ştefănescu, academicianul Ioan Aurel Pop şi mitropolitul Andrei, conferinţă la Bistriţa despre Mihai Viteazul

În organizarea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, a Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului, a Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, a Protopopiatului Ortodox Român Bistriţa şi a Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc” BN, în sala „Gavril Scridon” a Bibliotecii Judeţene, a avut loc marţi, 22 noiembrie, un seminar de istorie sub genericul tematic „Mihai Viteazul – apărător al creştinătăţii”!

          Acest seminar de istorie, important pentru poporul român şi românism, dar şi creştinism şi apărare a ortodoxiei, de către Mihai Viteazul, a fost iniţiat, sufletul lui a fost prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Bistriţa, care a fost şi moderatorul aplicat, diplomat şi bine pregătit istoric al deosebitului eveniment cultural, religios patriotic, de românism.

          Invitaţii la seminarul de istorie au fost întâmpinaţi de prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, de preotul protopop Al. Vidican şi de pr. director al bibliotecii, Ioan Pintea.

          Cuvântul de deschidere a aparţinut preşedintelui Consiliului Judeţean BN, Emil Radu Moldovan, care a descris plastic personalitatea domnitorului Mihai Viteazul, citind şi versuri dedicate jertfei şi luptei lui pentru unitatea românilor, pentru proiectul său – Dacia Romană.

          Apoi, despre personalitatea lui Mihai Viteazul, ca şi apărător al creştinătăţii, legăturilor sale cu Liga Sfântă a Creştinătăţii, cu Papa Clement al VIII-lea, cu promovarea şi apărarea ortodoxiei popoarelor de la nord de Dunăre, au conferenţiat, răsplătiţi cu îndelungi aplauze, de către o asistenţă selectă, formată din oficialităţi – prefectul Ovidiu Frenţ, protopopi, preoţi, scriitori, oameni de cultură, mass media, elevi, studenţi, cetăţeni ai Bistriţei, personalităţi ale culturii şi literaturii române, ale istoriei şi teologiei române - ÎPS Andrei Andreicuţ, Arhiepiscop şi Mitropolit al Clujului, academician Ioan Aurel Pop – rectorul UBB Cluj-Napoca, pr. prof. univ. Ioan Chirilă – preşedintele Senatului UBB Cluj-Napoca şi criticul literar, autor al unei „Istorii a literaturii române”, prof. univ. Alex Ştefănescu, din Bucureşti.

          Toţi vorbitorii au subliniat locul central în lupta pentru apărarea creştinătăţii şi pentru unitatea de sînge, neam şi limbă a românilor din Ţara Românească, Moldova şi Transilvania, domnitorul Mihai Viteazul care, alături de Ştefan cel Mare sunt cel puţin doi din eroii naţionali ai României.

          Felicitări prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, ce a mai organizat anul acesta un seminar de istorie „Petru Rareş şi bistriţenii”, unde au participat, la fel, personalităţi ale culturii şi spiritualităţii române. De asemenea,  şi preşedintelui Consiliului Judeţean – Emil Radu Moldovan şi directorului Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc” – Ioan Pintea şi protopopului preot Al. Vidican.

          Seminarul de istorie „Mihai Viteazul – apărător al creştinătăţii” a fost o adevărată lecţie de istorie şi de mândrie şi demnitate naţională, un mesaj patriotic pentru unitatea românilor şi viitorul României.

          „Nihil sine deo” şi „Virtus Romana Rediviva”!

Comentarii

23/11/16 09:26
Vizitator

Discursul lui Raducu a fost penibil, superficial si fara legatura cu subiectul. S-a intors lumea si sistemul de valori cu fundul in sus. A ajuns sa vorbeasca intr-un simpozion cu tematica foarte bine definita si in prezenta unor personalitati culturale de exceptie, unul care nu a facut scoala in toata viata lui si lucrul acesta s-a vazut. Dupa ce a citit cateva versuri dintr-o poezie a lui Paunescu, a trecut la alt subiect si a vorbit despre liderii actuali si despre viitoarele alegeri. Ce are sula cu prefectura si Mihai Viteazu cu asa-zisii lideri actuali? Probabil Raducu s-a inspirat de la colegul sau de partid Valeriu Zgonea si se considera si el „colegul lui Mihai Viteazu”. In rest limbaj de lemn si fraze fara acoperire precum „ne-am asumat poziții și demnități publice din dragoste de neam”. Si pentru ca penibilul sa fie deplin , Raducu a incheiat tocmai cu versurile pe care Ceausescu le-a rostit in fata plutonului de executie: „Murim mai bine-n luptă cu glorie deplină decât sa fim sclavi iarăși în vechiul nost pământ”.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]