Criticul și istoricul literar Andrei Moldovan în presa literară din țară

Tot mai prezent în ultimul timp în importante reviste de cultură din țară, criticul bistrițean Andrei Moldovan participă în numărul 7-8 din acest an al revistei „Vatra” la dosarul ”Angela Marinescu și poezia tânără”, alături de Cristina Timar, Claudiu Komartin, Andreea Pop, Melinda Crăciun, Violeta Savu, Florin Corneliu Popovici, Laurențiu Malomfălean, Georgeta Moarcăs, Rita Chirian și Ioana Zenaida Rotariu. În studiul său, intitulat „Sângele albastru al poetei”, criticul afirmă, printre altele: „Un asemenea demers, renunțarea la tot ce ar putea fi comod, plăcut sau chiar glorios într-un spațiu al lumii comune, al sedimentărilor și dedicarea totală unei căutări a esențelor bănuite, fără a avea certitudinea unei biruințe, înnobilează precum căutarea Graalului. Un poet dedicat unei astfel de cauze este cu siguranță un poet cu sânge albastru, aproape totuna cu o nebunie lirică, văzută dinspre spațiul de desprindere.”
În apreciata revistă „Pro Saeculum”, la fel de bogată (200 de pagini) și consistentă, cu redactori și colaboratori care tind să devină adevărate legende ale literaturii noastre, la obișnuita sa rubrică, „Romanele poeților”, Andrei Moldovan comentează romanul „Vrăjmaș” de Liviu Ioan Stoiciu (Poliron, 2014). Autorul nu ezită să aibă, atunci când este necesar, și un ton polemic: „Au fost comentatori ai romanului care au observat – pe bună dreptate! – că autorul împrumută personajului Ivan o seamă de repere biografice, că îl realizează rupând din propria-i biografie. Nu ne îndoim că așa stau lucrurile, dar oare celelalte personaje nu sunt și ele reflectări ale ființei creatoare? Ar fi o deturnare a sensurilor profunde ale romanului fie și sugestia că Ivan este o variantă literară a autorului.”
În sfărșit, în postura de istoric literar de astă dată, Andrei Moldovan, colaborator constant al revistei „Polemici” conduse de Alexandru Buican și Daniela Sitar-Tăut, publică în nr. 7-8, la rubrica „Inedit”, o scrisoare a lui Octavian Tăslăuanu (evident, inedită!), adresată în 1913 deputatului Ion Ciocan, sub titlul „Octavian Tăslăuanu sub presiunea autorităților”. Directorul revistei „Luceafărul” de la Sibiu, disperat, cerea protecția parlamentarului, pentru că era sub amenințarea procurorilor austro-ungari, din pricina unui articol publicat în revistă și semnat de un profesor rus. Autorul articolului pleda pentru o alianță româno-rusă cu scopul de a înfrânge Austro-Ungaria, a uni Transilvania cu România, precum și o parte a Basarabiei și Bucovinei. Andrei Moldovan se îndoiește că Tăslăuanu s-ar fi bucurat de protecția cerută.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5